Primaria Belinț – Comuna Belinț – Județul Timiș (original) (raw)
Primăria Comunei Belinț
LAURENȚIU – IONEL TÎRZIU
PRIMARUL COMUNEI BELINȚ
PRIMĂRIA BELINȚ
Cuvântul primarului
În calitate de primar al Comunei Belinț adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.
Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.
LAURENȚIU – IONEL TÎRZIU
PRIMARUL COMUNEI BELINȚ
PRIMĂRIA BELINȚ
Cuvântul primarului
În calitate de primar al Comunei Belinț adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.
Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.
PRIMĂRIA BELINȚ
Aparatul administrativ
Primar: Laurențiu-Ionel Tîrziu
Viceprimar: Grozoni Florin Alexandru
Secretar general: Moise Mihaela
Program audiențe
Luni, Marți, Joi 08.00 - 16.00
Miercuri 08.00 - 18.00
Vineri 08.00 - 14.00
Hotărârea de Guvern nr. 3 din 4 ianuarie 2023
PRIMĂRIA BELINȚ
Proiecte de investiții
Comuna Belinț
Teren de fotbal iluminat
Sat Chizătău, Comuna Belinț
Școala din satul Chizătău
Sat Babșa, Comuna Belinț
Cămin Cultural
Comuna Belinț
Fântâni arteziene
Sat Chizătău, Comuna Belinț
Capela Chizătău
Sat Chizătău, Comuna Belinț
Stație de epurare
Proiecte cu fonduri locale
- PUZ Belinț "Întoarcerea la origini" - Extindere intravilan cu 16 ha
- Centru Civic Belinț
- Capelă Belinț
- Iluminat stradă 500 metri Belinț
- Parcare Primărie
- Parc curte școală
Proiecte cu fonduri externe
- Asfaltare DJ 609 H Babșa - Tărgoviște
- Canalizare
- Stație epurare ape uzate
- Lucrari de modernizare a Caminului Cultural din satul Babsa
- 2 statii de incarcare a masinilor electrice
- Asternere covor asfaltic
- Modernizare si eficientizare energetica la cladirea scolii cu clasele I-IV din Chizatau
- Realizare noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum
Capela Belinț
Centrul civic Belinț
Avizier electronic
octombrie 22, 2024
1 attachment
octombrie 9, 2024
1 attachment
octombrie 8, 2024
4 attachments
octombrie 7, 2024
1 attachment
octombrie 2, 2024
1 attachment
septembrie 11, 2024
2 attachments
august 21, 2024
1 attachment
august 6, 2024
8 attachments
Prognoza meteo
Astăzi
noiembrie 14, 2024
vineri
noiembrie 15, 2024
sâmbătă
noiembrie 16, 2024
duminică
noiembrie 17, 2024
Calendarul ortodox
PRIMĂRIA BELINȚ
Evenimente
Comuna Belinț
Ruga la Belinț
Comuna Belinț
Agricup Belinț
Comuna Belinț
Ziua Copilului
Repere istorice
Specific local
Case memoriale
Muzee
Repere istorice
Specific local
Case memoriale
Muzee
Corul de la Chizătău
Corul de la Chizătău constituie prima manifestare artistică organizată și recunoscută, a paorilor bănățeni, în prima jumătate a secolului XX. Formațiunea artistică din Chizătău s-a format, ca și cor bisericesc, în 1840 și s-a afirmat în 1857. Însemnătatea excepțională a corului este aceea că a făcut școală în Banat: urmând exemplul paorilor din Chizătău, s-au înființat coruri și fanfare în majoritatea localităților bănățene.
Cel care a înființat Corul de la Chizătău și i-a fost primul dirijor, preotul Trifu Șepețian a fost urmat de fiul său, Ioniță Șepețian, bun violonist, cu studii muzicale și concerte susținute la Budapesta.
După 1880, urmașul acestora, preotul Lucian Șepețian, a organizat, în fiecare iarnă, la Chizătău, cursuri pentru dirijorii de coruri păorești. Absolvenții acestor cursuri au înființat, la rândul lor, zeci de coruri și au format o pleiadă de noi dirijori.
În 1882, când a avut loc jubileul a 25 de ani de la afirmarea publică a celui mai vechi cor sătesc, la Chizătău a participat spuma corurilor țărănești. Invitat de onoare, cunoscutul compozitor Ciprian Porumbescu a rămas profund impresionat de prestația acestor coruri. El scria surorii sale:
„Numai în câteva zile m-au copleșit atâtea impresii, încât mi-ar trebui coale întregi, ca să-ți scriu despre tot ce am văzut și auzit în Banatul cela. Societățile de cântare au prestat, după mine lucru neasteptat. Corurile premiate sunt atât de minunate, încât societatea noastră de cântare din Brasov, îi, față de ele, nimica întreagă. Si astea îs societăți curat țărănesti, instruite si dirijate. Te uitai cu emoție la marțialele chipuri, care cu notele în mână urcau si se asezau în semicerc, pe când dirigentul ce sta în mijlocul lor dădea cu mâna măsura, cu acea mână pe care noi o știm că poate să poarte doar plugul și toporul. Seara, teatru și apoi dans. Dar asta fu un dans general; intelectuali si țărani de-a valma. Și numai dansuri naționale: Lugojana, Ardeleana, Pe picior, De doi, etc. Lucru ca acesta nu mi-a fost dat să văd și poate nici nu-mi va fi dat să-l mai văd așa curând.”
În 1906 corul a participat, alături de cele mai cunoscute coruri bănățene, la sărbătoarea națională de la București, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie ai lui Carol I. Marele concert coral de la Arenele Romane, a dus faima corurilor bănățene în tot spațiul românesc.
În 21 sept. 1912 corul s-a numărat printre fondatorii Asociației corurilor și fanfarelor din Banat, condusă de Ion Vidu si Iosif Velceanu. A participat la prima manifestare a Asociației, Serbarea cântecului românesc din 1924, la Timișoara.
Ansamblul „Hora Belintului”
Generațiile de ieri și de azi
Coregraf Adrian Zâmbrean și Popovici Ioan
Mii de ore de repetitii, mii de kilometri de turnee in toata lumea si mii de spectacole cu public de toate varstele. Sunt doar cateva dintre performantele cu care se pot mandri unii dintre cei mai cunoscuti pastratori de traditii populare autententice de pe teritoriul Banatului, membrii ansamblului „Hora Belintului”.
Incepand cu anul 2010, in localitate a fost organizat si festivalul de folclor Traditii Belintene, ajuns acum la cea de-a saptea editie. Iar in cei 10 ani de existenta, Ansamblul „Hora Belintului” a reprezentat cu succes Banatul la o serie de spectacole, rugi sau concursuri. Printre cele mai importante se numara Ruga Banateana de la Paris, Festivalul International de Folclor din Viena si Festivalul International de Folclor din insula Madeira si cel din Barcelona. De asemenea, reprezentantii ansamblului au urcat in repetate randuri pe scene din Bulgaria, Ungaria si Turcia, dar si din intreaga tara, unde au reusit sa si castige unele trofee importante.
Activitatea ansamblului Hora Belintului, dar si festivalul de folclor Traditii Belintele au fost sutinute de-a lungul timpului de Primaria si Consiliul Local Belint.
Gospodăria de la Chizătău
Datare: mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX
Gospodăria cuprinde în fapt două case de locuit una de la mijlocul secolului XIX, fiind o clădire tipică pentru acea perioadă cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și exterior, cu târnaț continuu, două încăperi și o tindă centrală cu vatră de foc, ea a fost modificată ulterior în momentul construirii celei de a doua case prin restrângerea spațiului de locuit doar la încăperea dinspre stradă și prin modificarea vetrei de foc, încăperea a doua va fi fost folosită ca și clet.
Cea de-a doua clădire de locuit este construită la începutul secolului XX, tot din lemn și reprezintă modelul clasic de locuință a unui sătean bănățean înstărit din epocă. Așezată transversal cu fațada scurtă la stradă în mod particular clădirea posedă camera de oaspeți nu la încăperea de la stradă ci la cealaltă încăpere, modificare suferită probabil la mijlocul secolului XX odată cu câteva modificări structurale determinate de executarea unor lucrări de reparații. Ca urmare clădirea este expusă cu amenajările interioare suferite după lucrările în cauză.
Casele sunt completate de anexe, două construcții asezate transversal pe linia caselor de locuit, închizându-se astfel latura din spate a curții și formând un soi de „curte franconă” cum o numea Nicolae Săcară în lucrarea sa despre arhitectura rurală bănățeană. Prima construcție anexă este una masivă și în concordanță cu moda de la începutul secolului XX cuprinde sub același acoperiș grajdurile animalelor (în cazul acesta vaci și cai), șopronul pentru căruță și hambarul. A doua mult mai modestă reprezintă cotețul porcilor.
Întregul ansamblu a fost donat muzeului nostru de către familia domnului Bot Doru din Chizătău în anul 2012 lucrările de demontare și reconstruire a gospodăriei durând până în anul 2014.
Personalități locale
"Zvârle-ţi povara-n adâncuri!
Dă, omule, uitării totul!
Divină-i arta de-a uita!
De vrei să zbori,
De vrei să vieţuieşti în slăvi"