Radu Iacob | KU Leuven (original) (raw)
Uploads
Papers by Radu Iacob
În primul capitol am analizat exegetic textul parabolei de la Luca 15: 11 – 32. În interpretarea ... more În primul capitol am analizat exegetic textul parabolei de la Luca 15: 11 – 32. În interpretarea pasajului am utilizat surse exegetice din perioade cronologice diferite, de la textele Sfinţilor Părinţi până la edițiile contemporane.
Cel de-al doilea capitol al lucrării reprezintă un exercițiu exegetic, în care am analizat a doua parte a parabolei, urmărind îndeosebi valențele cuvântului ”αναστασ” (a se scula, a se pocăi, a învia).
Ultimul capitol constituie o încercare de abordare interpretativă a pasajelor nou-testamentare în care se regăsesc tema iubirii lui Dumnezeu și imaginea Tatălui. Capitolul începe cu o scurtă explorare a temei în Vechiul Testament, în care am căutat să demonstrez faptul că revelarea lui Dumnezeu ca iubire nu este neapărat o notă inedită a Noului Testament, ci reprezintă mai degrabă o continuare și o desăvârșire a perspectivei veterotestamentare.
Conştientizând faptul că simpla comparare a diferitelor doctrine şi dezbaterea lor nu producea re... more Conştientizând faptul că simpla comparare a diferitelor doctrine şi dezbaterea lor nu producea rezultate suficiente, membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor au propus orientarea eforturilor spre un ecumenism care să aibă drept scop consensul. Ca urmare a acestei noi direcţii au apărut texte noi care scoteau în relief convergenţa dogmatică la care se ajunsese pănă atunci.
Între toate aceste texte, Documentul „Botez, Euharistie, Ministeriu”, adoptat la Lima în 1982, ocupă un loc unic. Nici un alt document nu a iniţiat prin apariţia sa un asemenea proces de distribuiţie, traducere, reacţie, discutare sau recepţie. Documentul BEM a angajat Bisericile într-o „confruntare directă” cu textul său, constituind astfel un prim pas de receptare pe calea spre consensul teologic căutat. A constituit deasemenea o „provocare” adresată tuturor Bisericilor, deoarece ele au fost nevoite să formuleze un răspuns oficial la acest document.
Bulgakov’s psychological and spiritual evolution can be reckoned as representative for his entire... more Bulgakov’s psychological and spiritual evolution can be reckoned as representative for his entire generation. Moving from Marxism to Idealism and finally conceiving his best known theory, namely Sophiology, he was considered by many one of the most influential and sometimes controversial Orthodox thinkers of the 20th century. The theory of Sophiology, his most disputed premise which lies at the center of his theological vision, is considered “a systematic attempt to work out the basis on which political action and policy could be seen as philosophically – and, eventual, theologically - legitimate” . If we reflect on our present cultural and political context we will find a renewed relevance in studying the evolution of Bulgakov’s theological and politic thought, due to the similarities of both periods. Just like in the last turn of the century, we also face issues of legitimacy of the political action, a new cultural paradigm and an economical crisis.
În primul capitol am analizat exegetic textul parabolei de la Luca 15: 11 – 32. În interpretarea ... more În primul capitol am analizat exegetic textul parabolei de la Luca 15: 11 – 32. În interpretarea pasajului am utilizat surse exegetice din perioade cronologice diferite, de la textele Sfinţilor Părinţi până la edițiile contemporane.
Cel de-al doilea capitol al lucrării reprezintă un exercițiu exegetic, în care am analizat a doua parte a parabolei, urmărind îndeosebi valențele cuvântului ”αναστασ” (a se scula, a se pocăi, a învia).
Ultimul capitol constituie o încercare de abordare interpretativă a pasajelor nou-testamentare în care se regăsesc tema iubirii lui Dumnezeu și imaginea Tatălui. Capitolul începe cu o scurtă explorare a temei în Vechiul Testament, în care am căutat să demonstrez faptul că revelarea lui Dumnezeu ca iubire nu este neapărat o notă inedită a Noului Testament, ci reprezintă mai degrabă o continuare și o desăvârșire a perspectivei veterotestamentare.
Conştientizând faptul că simpla comparare a diferitelor doctrine şi dezbaterea lor nu producea re... more Conştientizând faptul că simpla comparare a diferitelor doctrine şi dezbaterea lor nu producea rezultate suficiente, membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor au propus orientarea eforturilor spre un ecumenism care să aibă drept scop consensul. Ca urmare a acestei noi direcţii au apărut texte noi care scoteau în relief convergenţa dogmatică la care se ajunsese pănă atunci.
Între toate aceste texte, Documentul „Botez, Euharistie, Ministeriu”, adoptat la Lima în 1982, ocupă un loc unic. Nici un alt document nu a iniţiat prin apariţia sa un asemenea proces de distribuiţie, traducere, reacţie, discutare sau recepţie. Documentul BEM a angajat Bisericile într-o „confruntare directă” cu textul său, constituind astfel un prim pas de receptare pe calea spre consensul teologic căutat. A constituit deasemenea o „provocare” adresată tuturor Bisericilor, deoarece ele au fost nevoite să formuleze un răspuns oficial la acest document.
Bulgakov’s psychological and spiritual evolution can be reckoned as representative for his entire... more Bulgakov’s psychological and spiritual evolution can be reckoned as representative for his entire generation. Moving from Marxism to Idealism and finally conceiving his best known theory, namely Sophiology, he was considered by many one of the most influential and sometimes controversial Orthodox thinkers of the 20th century. The theory of Sophiology, his most disputed premise which lies at the center of his theological vision, is considered “a systematic attempt to work out the basis on which political action and policy could be seen as philosophically – and, eventual, theologically - legitimate” . If we reflect on our present cultural and political context we will find a renewed relevance in studying the evolution of Bulgakov’s theological and politic thought, due to the similarities of both periods. Just like in the last turn of the century, we also face issues of legitimacy of the political action, a new cultural paradigm and an economical crisis.