Art. 376 Noul Cod Penal Bigamia Infracţiuni contra familiei (original) (raw)

Cu unele modificări, infracţiunea de bigamie înscrisă în art. 376 NCP are corespondent în incriminarea cu aceeaşi denumire marginală prevăzută în art. 303 CP 1969.

Atât în vechea, cât şi în noua lege penală generală, infracţiunea de bigamie este definită identic - fapta de încheiere a unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită. Singura modificare adusă primului alineat al textului de incriminare priveşte regimul sancţionator, care a cunoscut o atenuare prin aceea că a fost prevăzută alternativ şi pedeapsa amenzii, iar în cazul închisorii limitele speciale au fost reduse semnificativ

Citește mai mult (limita minimă de la 1 an la 3 luni, iar limita maximă de la 5 ani la 2 ani).

Dată fiind identitatea de conţinut, dezvoltările teoretice şi jurisprudenţa în materie îşi vor menţine valabilitatea şi în aplicarea incriminării din noul Cod penal.

în alin. (2) al textului de incriminare a fost menţinută dispoziţia din reglementarea anterioară ce stabilea un regim special de sancţionare pentru complicele, persoană necăsătorită, care participa la încheierea căsătoriei cunoscând faptul că partenerul este deja căsătorit.

Totuşi, în noua reglementare, textul alin. (2) a suferit o modificare, prin aceea că expresia „care se căsătoreşte" a fost înlocuită cu formula „care încheie o căsătorie". Observăm că prin această înlocuire s-a realizat o punere de acord a dispoziţiilor alin. (1) şi (2), ambele texte referindu-se la „încheierea unei căsătorii". Totodată, noua expresie vine să sublinieze faptul că infracţiunea de bigamie se consumă în momentul încheierii căsătoriei şi, deşi starea de bigamie se prelungeşte în timp, prin natura sa, infracţiunea examinată nu este o infracţiune continuă.

Şi în privinţa sancţionării complicelui, persoană necăsătorită, care participă la încheierea căsătoriei cunoscând faptul că partenerul este deja căsătorit, noua lege a adus o schimbare, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă şi al prevederii amenzii, ca pedeapsă alternativă.

O alta modificare constă în eliminarea cauzei de nepedepsire pe care reglementarea anterioară o prevedea şi care presupunea declararea nulităţii primei căsătorii sau a celei de-a doua pentru alt motiv decât bigamia. Apreciem în sens pozitiv această eliminare, deoarece textul alin. (3) al art. 303 CP 1969 era de natură să creeze derută în practica judiciară şi, totodată, era lipsit de eficienţă. Aceasta, deoarece valabilitatea noii căsătorii încheiate, ca de altfel şi a căsătoriei anterioare (prima căsătorie), este o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de bigamie, astfel că, în lipsa sa, fapta nu constituie infracţiune, situaţie în care nu se pune problema intervenţiei unei cauze de nepedepsire.

Legea penală mai favorabilă. Legea nouă este mai favorabilă, întrucât prevede un regim sancţionator mult atenuat comparativ cu cel din legea veche.