Biserica ,,Sfântul Nicolae” Șchei - Protopopiatul Ortodox Brasov (original) (raw)
PAROHIA „SF. NICOLAE” ȘCHEI
Istoricul comunităţii parohiale
Istoricul bisericii parohiale
Istoria zidirii ei
Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Ţara Bârsei, biserica Sf. Nicolae îşi identifică începuturile în negura vremurilor. „La anul de la Hristos 1292 – scriau cronicile vechi din Şcheii Braşovului, reluate de David Cepescu şi Ioan Jiapa – au făcut o cruce de lemn în Şchei cu şindrilă şi după mulţi ani, atunci în locul crucei au ridicat biserică de lemn cătră anul de la Hs. 1513, cu hramul arhiereului Nicolae, iară cătră anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeaşi vreme un preot, Petru, om vestit şi îndrăznind aceasta cu mai mulţ oameni din Şchei s–au dus la Ţara Românească la domnul Ţărăi, adecă la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basarabă şi l-au rugat să le ridice o biserică de piatră în Şchei.
Astfel cronicile locale, începând cu cea a protopopului Vasile (1628) şi Radu Tempea II (1741), continuate de mulţi alţi cronicari, surprind sporadic momente de evoluţie privind construirea bisericii.
Lucrările de restaurare, iniţiate de Direcţia Monumentelor Istorice între anii 1969-1975, au confirmat existenţa succesivă a trei edificii de cult, începând cu veacul al XIV-lea. Cea dintâi era o biserică de lemn, la care au slujit între alţii, preoţii Costea (+1477) şi Pătru cel Bătrân (+1541). În amintirea acesteia, în veacul al XVIII-lea s-a ridicat un aghiasmatar, folosit şi astăzi la Bobotează.
Arhitectura (plan, dimensiune, materiale de construcție)
Aşa cum se prezintă astăzi biserica, ea este formată dintr-o navă rectangulară unită, cu absida circulară de la răsărit şi cu pronaosul şi tinda de la apus. În partea de apus a bisericii sunt două paraclise lipite de biserică, de-a stânga şi de-a dreapta, formând un tot unitar. Biserica, de altfel şi paraclisele, este construită din piatră şi cărămidă.
Pictura (când a fost realizată, de cine, când a fost restaurată)
Din cronica protopopului Radu Tempea aflăm că biserica a fost pictată (,,zugrăvită”) în 1739 pe cheltuiala lui Chir Enachi Stama la 1739, iar inventarul din 1761 confirmă că biserica era zugrăvită la acea dată şi dinlăuntru şi dinafară.
Interiorul bisericii centrale este îmbrăcat cu pictura valorosului artist Costin Petrescu, executată în deceniul al cincilea al veacului XX, ajutat de elevii săi de la Belle-Arte. Găsim în pridvorul bisericii pe peretele dinspre miază-noapte fresca intrării lui Mihai Viteazul în Braşov, întâmpinat la poarta cetăţii de protopopul Mihai. Pe peretele frontal găsim imaginea a patru voievozi ctitori şi tablou alegoric al tipografiei coresiene, iar pe peretele de sud scena încoronării Regelui Ferdinand la Alba Iulia, pentru ca pe peretele dinspre răsărit să putem privi un moment festiv cu mitropolitul Andrei Şaguna. În cadrul lucrărilor de restaurare dintre anii 1939-1946. Atunci s-a construit podişorul pentru cor, s-au realizat uşile de la intrare şi stranele, sculptate de Moise Şchiopul din Rupea. Protosincelul Ieronim Balintoiu de la Mănăstirea Hodoş Bodrog realizează noul iconostas, condiţii în care cel vechi este dăruit bisericii din Predeluţ Bran.
Paraclisul de nord, purtând hramul Bunei Vestiri, a fost pictat între anii 1735-1738 de „zugravi” craioveni Ranite Grigore, fratele său Gheorghe, fiul său Ioan şi Mihaili, care reproduc între altele apocalipsa Sfântului Ioan, primul sobor de la Niceia din 325, tema Deisis şi a Învierii, „roata lumii” (o scenă unică a rotirii pământului în jurul soarelui, rotaţie executată de sfinţi).
Paraclisul de sud impresionează, atât prin valorile picturale din secol XVIII, realizate de „Ioan, Iancu zugravi, Constantin şi Irimia ucenici”ii, cât şi prin tâmpla originală cu motive brâncoveneşti, restaurată după 1975 de Direcţia Monumentelor Istorice.
Şirul preoţilor parohi
Seria preoţilor slujitori la acest lăcaş este impresionantă, mulţi dintre ei sunt cunoscuţi ca buni cărturari.
Popa Costea (1474-1477), primul cărturar, în seria preoţilor de la biserica„Sf. Nicolae” din Şchei.
Popa Coman, slujitor al bisericii între anii 1482-1496, având cinstea de a fi chemat de Vlad Călugărul la tronul Ţării Româneşti, fiind unul dintre oamenii de bază ai legăturilor cu Muntenia.
Popa Petru, numit în cronica protopopului Vasile „popa cel Bătrân”ii, este menţionat ca preot al bisericii între anii 1484-1499.
Popa Pătru II, 1518-1521,Popa Pătru III, fiul popei Bratu, Popa Toma, preot între 1540-1566.
Popa Dobre (1541 – 1572) Au urmat popa Vasile şi popa Voicuiii,Popa Voicu (1572-1578) Protopopul Iane (1575-1591), Protopopul Mihai (1578-1604),Protopopul Costantin (protopop între 1605-1628), Protopopul Vasile cronicarul ( – 1659)Vasile I Hoban (protopop între anii 1659-1680) Protopopul Florea Baran,Protopopul Vasile Grid, Preotul Petru Iosif Grid, Preotul Nicolae Grid, Protopopul Radu Tempea I (?-1713),de origine făgărăşeană, întemeietor al familie de cărturari Tempea. Radu Tempea III (1720-1763) urmat de fiul său Radu Tempea IV (1742-1781)şi Radu Tempea V (1768-1824) Radu Tempea VI (1796-1850).
În veacul al XIX-lea s-au remarcat într-un mod deosebit preoţii:
- Ioan Popasu (1808-1889) – protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului. Mâna dreaptă a mitropolitului Andrei Şaguna, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean. Elevii şagunişti au întemeiat, în memoria sa, o „Societate de lectură Ioan Popasu”. Recent în holul mare al Colegiului „Andrei Şaguna” s-a depus un frumos bust al său, realizat de sculptorul braşovean Ioan Daicu.Petru Gherman, din 1825,Iosif Barac(12 XII 1813 – 28 VIII 1884);
- Ioan Petric (17 nov. 1816 – 3 ian. 1903 Vasile Voina (28 ian. 1857- 14/27 mai 1910);
- Preotul dr. Iosif Blaga, hirotesit întru protopop la 6 decembrie 1924;
- Preotul dr. Nicolae Stinghe, (1883-1960) Preotul Dr.Alexandru Iuliu Işa, slujeşte între anii 1947-1987. A fost şi profesor de religie la liceul ,,Andrei Şaguna” din Braşov. El este unul dintre organizatorii muzeului bisericii Sf. Nicolae.Preotul Ştefan Tascianu, 1959-1987, venit de la Toderiţa ( Făgăraş );
- Preotul Vasile Prodea, venit de la Tohanul Vechi (Zărneşti), protopop al Braşovului şi paroh al bisericii Sf. Nicolae, 1987-2008 Preotul Victor Neamţu, paroh al bisericii între anii 1989-1994;
- Preotul Ioan Herda (Prezent) ,. Preotul Vasile Filip Prodea (Prezent).
Cimitirul
Biserica Sf. Nicolae, de la începuturile ei, s-a dovedit o mare gopniţă pentru voievozii şi marii boieri de peste munţi. Lista pomeniţilor în vechiul catastif al Biserici începe cu Neagoe Basarab, urmat de Laiotă Basarab cel Bătrân,soţia lui Petru Cercel, Doamna Soltana, (numele de călugărie), fiica lui Mircea Ciobanul . Seria domniţelor continuă cu Doamna Păuna, soţia lui Ştefan Cantacuzino şi Doamna lui Şerban Cantacuzino, înmormântată în tinda mare a bisericii, alături de Aga Costantin Bălăceanul. Alături se afla mormântul generalului Constantin Bălăceanu, ginerele lui Şerban Cantacuzino, împreună cu soţia sa Maria.
Catastifele bisericii ne oferă o impresionantă listă de morminte în interiorul bisericii, consemnând numele slujitorilor bisericii, din rândul cărora pomenim: Protopopul Vasile, cronicarul, fratele său, protopopul Constantin, preotul Petcu Şoanul, protopopul Florea Baran.
Încă se mai păstrează lespezile de piatră de pe mormintele unor mari personalităţi, cu inscripţii valoroase, cea mai veche fiind cea a popei Costea (1477), expusă în muzeul şcolii.
Din iniţiativa actualilor parohi, după revoluţia din 1989, s-au adus osemintele deshumate, în perioda comunistă din interiorul bisericii şi ,,depozitate” în pivniţa ,,Casei Sfatului”(Muzeul Judeţean de Istorie), şi au fost aşezate creştineşte într-un mausoleu din faţa bisericii Sf. Nicolae.
Tot după revoluţie, în anul 2002, a fost realizat în preajma bisericii mausoleul dedicat marelui diplomat Nicolae Titulescu (1882-1941). Din anul 2000 s-a amenajat noul cimitir al bisericii.
CĂRŢI DE FOLOSINŢĂ LA BISERICA ŞI ŞCOALA DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI
Marea zestre a bisericii o reprezintă bogatul tezaur de carte veche, care a făcut obiectul cercetării şi catalogării începute de Ioan Barac la începutul vacului al XIX-lea, continuată de Vasile Glodariu, profesorul şagunist, după alţi 50 de ani şi după 1940 de Candid Muşlea, care a prezentat pe cele mai importante în monografia sa dedicată bisericii. De curând s-au editat patru volume din catalogul de carte veche, catalogând tot fondul de cca. 2.800 cărţi vechi (până la 1830).1 Dintre acestea menţionăm cronologic pe cele mai importante. Omiliarul, Molitfelnicul slav, carte de rugăciuni (ms.2) manuscris din sec. XV-lea, cumpărat de popa Dobre (1541-1572). Leaşviţa – Scara Sf Ioan, egumen al mănăstirii din Muntele Sinai (ms.17), datând din secolul al XV-lea.
Carte folositoare la suflet – Cuvântările Sfântului Efrem Sirul, manuscris din secolul al XV-lea (ms.13), păstrat tot în casa protopopului Mihai şi subintitulată „Învăţătură foloşitoare pentru suflet”.
Opera polemică împotriva dogmei mahomedanilor şi iudeilor (ms. 25), datat tot pentru secolul al XV-lea, provenit din aceeaşi casă a protopopului Mihai.
Învăţături morale din vieţile sfinţilor – cuvântări la sfinţi şi pilde de folos sufletesc (ms. 29), carte de înţelepciune din secolul al XV-lea, care avea să fie recopiată în Şchei de popa Voicu, la anul 1578 (ms. 27), și multe alte cărți de patrimoniu cultural deosebit regăsite în arhiva bisericii și expuse în mare parte în muzeul primei școli românești.
Activităţi culturale filantropice în trecut
Sub egida bisericii: s-a înfiinţat la 1495 prima şcoală românească; s-au tipărit primele cărţi în limbă română, prin diaconul Coresi, care, la Braşov, începe bogatul său palmares editorial prin „Catehismul românesc”, urmat de „Evangheliarul românesc” din 1561/2, lista cărţilor editate adăugând-se an de an, ajungând până în anul 1583 (când se pare că a decedat) la 39 de titluri de carte; s-au tradus importante cărţi de cult şi cultură în limbă română, întemeindu-se o şcoală de copişti; s-a sprijinit Societates Junilor braşoveni; s-a înfiinţat primul gimnaziu românesc (1851); s-au susţinut la studii în ţară şi peste hotare numeroşi stipendişti; s-au înfiinţat numeroase fundaţii de sprijinire a vieţii obşteşti locale; s-a întemeiat prima bibliotecă publică locală; s-a implicat în marile evenimente istorice naţionale (unirea lui Mihai Viteazul, Războiul pentru Independenţă, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Marea Unire de la 1918 etc).
Profilul actual al parohiei
Actualii parohi se implică în buna desfăşurare a serviciului de cult şi a slujirii obşteşti. Păstrează o bună colaborare cu Colegiul ,,Andrei Şaguna” şi Colegiul ,,Andrei Mureşianu”, cât şi cu Seminarul teologic ,,Dumitru Stăniloae”. Sprijină activitatea Societăţii Junilor Braşoveni şi Reuniunea femeilor din Şcheii Braşovului.
Parohia Sf. Nicolae I, având în păstorire cele 450 familii, (străzile: După Inişte, Constantin Brâncoveanu, Piaţa Unirii, Căpitan Ilie Birt, Democraţiei, Latină, Sf. Nicolae, Prundului, Pe Tocile,Piatra Mare, Podul lui Grid), s-a implicat în sprijinirea familiilor confruntate cu greutăţi materiale; a sprijinit activitatea Junilor; a realizat noul edificiu pentru aprinderea lumânărilor; s-a îngrijit de bolnavi spitalului din Zărneşti.
Parohia Sf. Nicolae II, înfiinţată în anul 1984, având în păstorire aproximativ 760 familii (peste 1500 persoane) cu media de vârstă peste 60 de ani, s-a implicat în acţiuni filantropice de sprijinire a familiilor defavorizate, a copiilor studioşi cu posibilităţi minime de întreţinere. S-a implicat în acţiunea de restaurare a picturii interioare a bisericii şi cea de introducere a iluminatului în incinta bisericii. Păstrează o bună colaborare cu Seminariul Teologic ,,Dumitru Stăniloae”, Colegiul ,,Andrei Şaguna” şi Colegiul ,,Andrei Mureşianu”, dar şi cu Societăţile Junilor Braşoveni, sprijinind financiar activitatea acestora.
Preoți parohi
Paroh pr. protopop. Dănuţ-Gheorghe Benga
Tel. 0769.091183
E-mail: prot.danbenga@yahoo.com
Paroh preot dr. Valentin Ionuţ Moşoiu
Mobil: 0744.336085
Adresa: Piaţa Unirii nr. 1-2, Braşov
Acest website folosește cookies, continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai mult. ACCEPT