Bar (original) (raw)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la o unitate de măsură. Pentru alte sensuri, vedeți Bar (dezambiguizare).
| Bar | |
|---|---|
| Nume | bar |
| Mărime | presiune |
| Unitatea în SI | 100.000 Pa |
| Formula | 100 000 de Pascali0,9869233 atmosfere fizice10 197,16 millimetri coloană de apă750,0616 milimetri coloană de mercur10 197,16 kilograme-forță pe metru pătrat1000 milibar |
Modifică date / text  |
bar (simbol bar) și milibar (simbol mbar) sunt unități de măsură ale presiunii.[1] Unitatea „bar” nu este o unitate a SI, nici a CGS, însă este acceptată să fie folosită împreună cu SI.[2][3] Barul este larg folosit în tehnică deoarece este foarte apropiat de presiunea atmosferică la nivelul mării.[4]
Unitățile „bar” și „milibar” (mbar) sunt definite ca:
- 1 bar = 100 kPa (kiloPascali) = 1.000.000 dine pe cm²
- 1 mbar = 0,001 bar = 0,1 kPa = 1.000 dine/cm²,
unde Pascalul este un Newton pe metru pătrat.
Cuvântul „bar” provine din limba greacă, unde βάρος (baros) înseamnă greutate. Barul și milibarul au fost propuse de Napier Shaw în 1909 și adoptate internațional în 1929.
Presiunea atmosferică este adesea exprimată în milibari, unde o „atmosferă fizică standard” (presiunea standard la nivelul mării) este definită ca exact 1.013,25 mbar (hPa), adică 1,01325 bar. Deși milibarul nu este o unitate a SI, este mult folosit în meteorologie pentru a defini presiunea atmosferică, inclusiv în SUA. Prin introducerea exprimării în unități ale SI, mulți preferă să exprime presiunea în hPa (hectoPascali), unitate identică ca mărime cu milibarul. Deoarece însă prefixul „hecto” este incomod, o altă exprimare a presiunii atmosferice este în „kiloPascali”, echivalenți cu centibarii.
În apă există o bună corespondență între adâncimea exprimată în metri și presiunea hidrostatică exprimată în „decibar” (dbar). Ca urmare, decibarul este larg folosit în oceanografie.
În tehnică unitatea bar este foarte apropiată de vechea unitate de măsură a presiunilor din sistemul MKfS, kilogram-forță pe centimetru pătrat, iar ca urmare trecerea la bar s-a făcut relativ ușor.
- ↑ Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998
- ↑ BIPM Le Système international d'unités, 8-è édition, 2006, ISBN 92-822-2213-6
- ↑ Academia Republicii Socialiste România Sistemul Internațional de unități (SI), ed. a III-a în limba română (traducere din limba franceză după ediția a V-a, elaborată de BIPM), Editura Academiei, București, 1989, ISBN 973-27-0020-3
- ↑ Kuzman Ražnjević Tabele și diagrame termodinamice, Editura Tehnică, București, 1978