Dinant (original) (raw)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru orașul omofon vedeți articolul Dinan.

Dinant
Oraș
DrapelDrapelStemăStemă
Dinant se află în BelgiaDinantDinantDinant (Belgia)Dinant în Belgia
Coordonate: 50°15′N 4°54′E ({{PAGENAME}}) / 50.250°N 4.900°E50.250; 4.900
Țară Belgia
Regiune Valonia
Provincie Namur
Arondisment Dinant
Reședință Dinant[*][[Dinant (town in Dinant municipality, Belgium)|​]]
Secțiuni DinantAnseremmeBouvignes-sur-MeuseDréhanceFalmagneFalmignoulFoy-Notre-DameFurfoozLisogneSorinnesThynes
Guvernare
- Primar Thierry Bodlet[*][[Thierry Bodlet |​]]
Suprafață
- Total 99,8 km²
Altitudine 93 m.d.m.
Populație (2008)
- Total 13.186 locuitori
- Densitate 132 loc./km²
Fus orar UTC+01:00
Cod poștal 5500-5504
Prefix telefonic 082
Localități înfrățite
- Dinan Franța
- Sainte-Foy[*] Canada
Prezență online
Sit oficialGeoNames Modificați la WikidataOpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata
Dinant în Provincia NamurDinant în Provincia NamurDinant în Provincia Namur
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dinant este un oraș francofon din regiunea Valonia din Belgia, reședință de arondisment în Provincia Namur.

Localitatea este situată pe malul fluviului Meuse, la 90 km sud de Bruxelles, 25 km sud de Namur și la 16 km nord de Givet, la frontiera franceză. Situat într-un cadru pitoresc pe valea fluviului Meuse orașul este o destinație turistică importantă din Valonia. Asocierea orașului cu Adolphe Sax, inventatorul saxofonului, originar din oraș, face ca în oraș să aibă loc numeroase evenimente culturale muzicale.

Comuna Dinant este formată din localitățile Dinant, Anseremme, Bouvignes-sur-Meuse, Dréhance, Falmagne, Falmignoul, Foy-Notre-Dame, Furfooz, Lisogne, Sorinnes și Thynes. Suprafața sa totală este de 99,80 km². La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 13.186 locuitori.

Cu toate că regiunea a fost ocupată încă din perioadele neolitice, celtice și romane, prima menționare a unei așezări are loc în secolul al VII-lea odată cu înființarea bisericii Saint-Vincent de către episcopul de Tongeren. Din secolul al IX-lea orașul se află sub influența contelui de Namur și al episcopului de Liège iar din secolul al XI-lea devine unul dintre cele 23 de orașe ale episcopatului princiar Liège, în a cărui sferă de influență a rămas până în secolul al XVIII-lea. A fost implicat în Războiul vacii din secolul al XIII-lea.

Situarea strategică de-a lungul văii fluviului Meuse a expus orașul Dinant la numeroase asedii și jafuri în Evul Mediu. În 1466 Ducele de Burgundia a pedepsit o revoltă a orășenilor, omorând peste 800 locuitori și incendiind orașul. Cu toate acestea, orașul a prosperat, devenind un centru de prelucrare a metalului.

Odată cu izbucnirea Revoluției franceze, orașul este pentru scurt timp ocupat de către trupele austriece ce controlau Țările de Jos de sud, dar în 1795 este cedat, împreună cu restul principatului Liège Republicii franceze în cadrul departamentului Sambre-et-Meuse. În urma Congresului de la Viena din 1815 orașul intră în componența Regatului Unit al Țărilor de Jos.

În 1914 orașul a fost devastat de cătra armata imperială germană la începutul primului război mondial, 674 de civili din orașul Dinant fiind uciși și numeroase cartiere fiind distruse[1]. Aceste acțiuni au făcut ca în timpul celui de al doilea război mondial milioane de civili din regiune să se refugieze la primele semne ale unor conflicte.

  1. John Horne and Alan Kramer. The German Atrocities of 1914: A History of Denial, New Hav en and London, Yale University Press, 2001. ISBN 0-300-08975-9.

Commons

Commons