întrunire - Wikționar (original) (raw)

Cuprins

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) întruni.

Pronunție

Substantiv

Declinarea substantivului întrunire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întrunire întruniri
Articulat întrunirea întrunirile
Genitiv-Dativ întrunirii întrunirilor
Vocativ întrunire întrunirilor
  1. acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni).

Traduceri

Referințe