confrunta - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză confronter.
Pronunție
- AFI: /kon.frun'ta/
Verb
| Conjugarea verbului confrunta | |
|---|---|
| Infinitiv | a confrunta |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | confrunt |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să confrunte |
| Participiu | confruntat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor.
- (v.tranz.) a pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara.
- (v.refl.) a putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online