consulta - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză consulter < latină consultare.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului consulta
Infinitiv a consulta
Indicativ prezentpers. 1 sg. consult
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să consulte
Participiu consultat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate.
  2. (v.refl.) a se sfătui cu cineva.
  3. a cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta.

Cuvinte derivate

Traduceri

Anagrame

Referințe