omite - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină omittere.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului omite
Infinitiv a omite
Indicativ prezentpers. 1 sg. omit
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să omită
Participiu omis
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a lăsa (intenționat) la o parte, a neglija; a trece cu vederea, a uita (ceva ce trebuia amintit, făcut, spus etc.).
    A omite o parte din text.
    A omite o literă la culesul unui text.
    N-a omis nimic din câte știa că i-ar face plăcere.
    Te rog să nu omiți nici un element semnificativ.

Sinonime

Cuvinte derivate

Traduceri

a lăsa la o parte în mod voit

Referințe