respecta - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză respecter.
Pronunție
- AFI: /res.pekˈta/
Verb
| Conjugarea verbului (se) respecta | |
|---|---|
| Infinitiv | a (se) respecta |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | (mă) respect |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să (se) respecte |
| Participiu | respectat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima.
(refl. recipr.) Se respectă unul pe altul. - a acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija.
- (v.refl.) a-și păstra demnitatea.
Și-a respectat învoiala. - a nu păgubi, a cruța.
- a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.
A respectat prescripțiile medicului.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a trata cu respect; a stima