acompania - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză accompagner.
Pronunție
- AFI: /a.kom.pa.ni'a/
Verb
| Conjugarea verbului acompania | |
|---|---|
| Infinitiv | a acompania |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | acompaniez |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să acompanieze |
| Participiu | acompaniat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a susține o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ține isonul.
- (v.tranz.) a întovărăși, a însoți pe cineva.