augur - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

Wikipedia

Wikipedia

română

Etimologie

Din franceză augure.

Pronunție

Substantiv

Declinarea substantivului augur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ augur auguri
Articulat augurul augurii
Genitiv-Dativ augurului augurilor
Vocativ augurule augurilor
  1. (în antichitatea romană) preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor după zborul și cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate.

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului augur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ augur augure
Articulat augurul augurele
Genitiv-Dativ augurului augurelor
Vocativ augurule augurelor
  1. prevestire făcută de auguri; auspiciu.

Expresii

Traduceri

Anagrame

Referințe