brazdă - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) brazda.

Pronunție

• AFI: /'braz.də/

Substantiv

1. fâșie îngustă de pământ, tăiată și răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură.
2. bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care servește la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc.
3. rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog.
4. strat de legume sau de flori; răzor.
5. urmă, dâră, pârtie.
6. crestătură.
7. (fig.) zbârcitură, cută a feței; rid.

Cuvinte derivate

• brăzda
• brăzdar
• brăzdui
• brăzdătură

Cuvinte compuse

• brazdă de udare

Locuțiuni

• (loc.adj.) din(sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta.

Expresii

• A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze
• A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online