contact - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză contact < latină contactus.
Pronunție
- AFI: /kon'takt/
Substantiv
| Declinarea substantivului contact | ||
|---|---|---|
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contact | contacte |
| Articulat | contactul | contactele |
| Genitiv-Dativ | contactului | contactelor |
| Vocativ | contactule | contactelor |
- atingere directă, nemijlocită între două corpuri, două forțe, două energii etc.
- (concr.) piesă care servește la stabilirea unui contact.
- apropiere între oameni; relație, legătură.
Cuvinte compuse
Expresii
- În contact cu... = în nemijlocită apropiere de..., în legătură strânsă cu..
- A lua contact (cu cineva) = a) a stabili o legătură cu (cineva); b) (Mil.) a ajunge în imediata apropiere a inamicului și a începe primele lupte
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online