dezordine - Wikționar (original) (raw)
Cuprins
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din dez- + ordine (după franceză désordre).
Pronunție
- AFI: /de.zor.diˈne/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezordine | ||
|---|---|---|
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezordine | dezordini |
| Articulat | dezordinea | dezordinile |
| Genitiv-Dativ | dezordinii | dezordinilor |
| Vocativ | dezordine | dezordinilor |
- lipsă de ordine; neorânduială.
- lipsă de organizare, de disciplină; debandadă.
- tulburare (socială); revoltă, răscoală.
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online