drept - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

Wikipedia

română

Variante

dirept

Etimologie

Din latină directus (cu unele sensuri după franceză droit).

Pronunție

AFI: /drept/

Adjectiv

Declinarea adjectivului drept
	Singular	Plural
Masculin	drept	drepți
Feminin	dreaptă	drepte
Neutru	drept	drepte

care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere.
(fig.) (despre privire) care este fără ascunzișuri; deschis, direct.
(despre haine) care are o croială simplă, fără cute, clini etc.
(despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) care are o poziție verticală (față de un punct de reper).
Zid, perete drept.
Om drept ca lumânarea.
(despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) aproape vertical; abrupt, povârnit.
(despre litere; adesea substantivat, f.) care are tăietura verticală.
care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted.
Câmpie dreaptă.
(fig.) (despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun.
(adverbial) în conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect.
(despre oameni) care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade.
(în limbajul bisericesc) cuvios, cucernic.
(reg.; despre bunuri materiale) care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare.
(pop.; despre rude) care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun.
(în opoziție cu stâng) (despre organe ale corpului) așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima.
care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru) aripa dreaptă a clădirii.
(substantivat; în locuțiuni)
Din dreapta
În dreapta.
La (sau spre) dreapta.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

(loc.adv.) Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, în mod întemeiat.
(loc.adj.) De dreapta = conservator.

Expresii

A se ține drept = a avea o poziție perfect verticală
(mil.) A lua (sau a sta, a se ține în) poziția de drepți = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat
(cu valoare de interjecție) Drepți! = formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți
(adverbial) A călca drept = a avea o purtare bună, cinstită
A sta drept = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos
Ce-i drept = într-adevăr, cu adevărat
Ce-i drept e drept, = se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil
Drept că... = adevărat că..
A spune drept = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer
(substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = în realitate, de fapt
(substantivat) A se odihni cu drepții = a fi mort
A fi mâna dreaptă a cuiva sau brațul drept al cuiva = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor
(substantivat) În dreapta și în stânga sau de-a dreapta și de-a stânga = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni
A ține dreapta = a merge pe partea dreaptă a unui drum

Traduceri

Adverb

(urmat de determinări locale, indică direcția) în linie dreaptă, fără ocol; direct.
Merge drept la birou.
(urmat de determinări locale, modale sau temporale) tocmai, exact.
A ajuns drept la timp.

Locuțiuni

(loc.prep.) (substantivat) În dreptul... = în fața..., față în față cu...
Prin dreptul = prin fața..., pe dinaintea...
Din dreptul... = din fața..., de dinaintea...

Expresii

De-a dreptul = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului drept
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drept	drepturi
Articulat	dreptul	drepturile
Genitiv-Dativ	dreptului	drepturilor
Vocativ	dreptule	drepturilor

totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat.
Drept penal.
știință sau disciplină care studiază dreptul.
putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit.
răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

(loc.adv.) De drept = conform legii, în mod legitim, firesc.

Traduceri

Prepoziție

(introduce un complement indirect) în loc de..., în calitate de..., ca.
Drept cine mă iei?
(reg.; introduce un complement circumstanțial de loc) alături de..., lângă; în dreptul...
(introduce un complement circumstanțial de scop) pentru, ca.
Drept încercare s-a folosit de un clește.

Expresii

Drept care... = prin urmare, în concluzie, deci, așadar
A i se pune soarele drept în inimă = a i se face foame

Traduceri

Referințe

DEX '98 via DEX online

Categorii: