exercita - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din latină exercitare.
Pronunție
- AFI: /eɡ.zer.tʃiˈta/
Verb
| Conjugarea verbului exercita | |
|---|---|
| Infinitiv | a exercita |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | exercit |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să exercite |
| Participiu | exercitat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a practica, a îndeplini o profesie, o funcție etc.
- (v.tranz.) a face să fie simțit, a valorifica un drept, un privilegiu, o influență etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online