faimă - Wikționar (original) (raw)
Cuprins
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din latină fama (după defăima).
Pronunție
- AFI: /ˈfaj.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului faimă | ||
|---|---|---|
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | faimă | faime |
| Articulat | faima | faimele |
| Genitiv-Dativ | faimei | faimelor |
| Vocativ | faimă | faimelor |
- renume, reputație (bună sau rea) de care se bucură cineva sau ceva.
- (rar) veste neașteptată, surprinzătoare; zvon.
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online