folosire - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din a folosi.
Pronunție
- AFI: /fo.lo'si.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului folosire | ||
|---|---|---|
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | folosire | folosiri |
| Articulat | folosirea | folosirile |
| Genitiv-Dativ | folosirii | folosirilor |
| Vocativ | folosire | folosirilor |
- acțiunea de a (se) folosi și rezultatul ei; întrebuințare.
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online