fugar - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din a fugi + sufixul -ar.
Pronunție
Adjectiv
- care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit.
- care trece repede, fără a putea fi reținut; fugitiv, nestatornic, trecător.
- care nu se oprește mult asupra unui lucru.
- (despre cai) fugaci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului fugar |
|
|
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
fugar |
fugari |
| Articulat |
fugarul |
fugarii |
| Genitiv-Dativ |
fugarului |
fugarilor |
| Vocativ |
fugarule |
fugarilor |
- persoană, ființă care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit.
- cal.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe