ilustra - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Din franceză illustrer < latină illustrare.

Conjugarea verbului ilustra
Infinitiv	a ilustra
Indicativ prezentpers. 1 sg.	ilustrez
Conjunctiv prezentpers. 3 sg.	să ilustreze
Participiu	ilustrat
Conjugare	I

(v.tranz.) a lămuri mai bine o problemă prin exemple, prin fapte, prin gesturi.
(v.tranz.) a reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.).
(v.refl.) a se remarca, a se distinge într-un anumit domeniu.
(v.tranz.) a împodobi cu ilustrații o carte, un text etc.