interzice - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză interdire (după zice).
Pronunție
- AFI: /in.teɾ.ˈzi.ʧe/
Verb
| Conjugarea verbului interzice | |
|---|---|
| Infinitiv | a interzice |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | interzic |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să interzică |
| Participiu | interzis |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a opri pe cineva de la ceva, a nu permite să (se) facă ceva, a ordona să nu (se) facă ceva; a prohibi.
Îți interzice să te mai duci acolo.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a prohibi
| chineză: 禁止 (Jin4 Zhi3) (中文) daneză: forbyde (dansk) engleză: forbid (English) esperanto: malpermesi (Esperanto) finlandeză: kieltää (suomi) franceză: interdire (français) germană: verbieten (Deutsch) greacă: απαγορεύω (Ελληνικά) indoneziană: larang (Bahasa Indonesia) | italiană: proibire (italiano), vietare (italiano) japoneză: 禁じる (きんじる, kinjiru) (日本語) maghiară: tilt (magyar) norvegiană: forby (norsk) neerlandeză: verbieden (Nederlands) portugheză: proibir (português) rusă: запретить (русский) spaniolă: prohibir (español) suedeză: förbjuda (svenska) |
|---|