materie - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

Wikipedia

Wikipedia

română

Etimologie

Din latină, italiană materia, rusă матeрия (materiia), germană Materie.

Pronunție

Substantiv

Declinarea substantivului materie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ materie materii
Articulat materia materiile
Genitiv-Dativ materiei materiilor
Vocativ materie materiilor
  1. (în filozofia materialistă) substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități.
  2. substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale.
  3. (pop.) țesătură, pânză, stofă.
  4. domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune.
  5. conținut, cuprins; fond, esență.
  6. date, informații care stau la baza unei lucrări.
  7. totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Traduceri

Anagrame

Referințe