muia - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină mǒlliāre. Confer moale.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului (se) muia
Infinitiv a (se) muia
Indicativ prezentpers. 1 sg. (mă) moi
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să (se) moaie
Participiu muiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid.
  2. (spec.) a băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun și a le ține câtva timp înainte de a le spăla.
  3. a întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc.
    Moi pâinea în sos.
  4. (v.tranz.) a uda, a stropi.
  5. a scălda.
  6. (v.tranz. și refl.) a facedevină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn.
  7. (v.refl.) a-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși.
  8. (despre ger) a scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru.
    Vremea s-a mai muiat.
  9. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști.
  10. a (se) îmblânzi, a (se) înduioșa.
  11. (v.tranz. și refl.) (fon.) a (se) palataliza.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

Traduceri

a înmuia

catalană: immergir (català), sucar (català) engleză: wet (English), moisten (English), douse (English), soak (English) finlandeză: liottaa (suomi) franceză: tremper (français), mouiller (français) germană: durchziehen (Deutsch) italiană: ammollare (italiano), inzuppare (italiano) maghiară: áztat (magyar) neerlandeză: weken (Nederlands) poloneză: moczyć (polski) portugheză: encharcar (português), ensopar (português) rusă: вымачивать (русский) (vymáčivat'), вымочить (русский) (výmočit') spaniolă: remojar (español), mojar (español), empapar (español) suedeză: blötlägga (svenska) turcă: suya bastırmak (Türkçe), suda bırakmak (Türkçe)

Etimologie

Din muia.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru muia.

Etimologie

Din muie.

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru muie.

Referințe