pudra - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din pudră. Confer franceză poudrer.
Pronunție
- AFI: /pu'dra/
Verb
| Conjugarea verbului pudra | |
|---|---|
| Infinitiv | a pudra |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | pudrez |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să pudreze |
| Participiu | pudrat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) da cu pudră (pe față), a (se) farda cu pudră; a (se) pudrui.
- (v.tranz.) a acoperi cu un strat subțire de pulbere (de făină, de zahăr etc.).
Cuvinte derivate
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online