seară - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
română
Etimologie
Din latină sera.
Pronunție
- AFI: /ˈse̯a.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului seară | ||
|---|---|---|
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | seară | seri |
| Articulat | seara | serile |
| Genitiv-Dativ | serii | serilor |
| Vocativ | seară | serilor |
- parte de la sfârșitul zilei, când începe să se întunece; interval de timp cuprins între sfârșitul zilei și momentul când cineva își încheie activitatea, se duce la culcare.
- (adverbial; în forma seara) în timpul de la sfârșitul zilei, când începe să se întunece; în fiecare zi când începe să se întunece.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adv.) De cu seară = încă din timpul serii precedente; o dată cu venirea serii, la începutul serii.
- Către (sau spre, înspre, pe) seară = când se lasă seara.
Expresii
- Bună seara! = formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul serii
- A da (cuiva) bună seara sau a-și lua (de la cineva) bună seara (sau seara bună) = a saluta (pe cineva) în timpul serii
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online