timbra - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză timbrer.
Pronunție
- AFI: /tim'bra/
Verb
| Conjugarea verbului timbra | |
|---|---|
| Infinitiv | a timbra |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | timbrez |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să timbreze |
| Participiu | timbrat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a aplica timbrul legal pe o scrisoare, pe un act oficial etc.; (p.ext.) a plăti o taxă de timbru.
- (v.tranz.) (despre cântăreți) a-și exersa vocea în vederea obținerii unui timbru plăcut și bine marcat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online