toaletă - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din franceză toilette.
Pronunție
- AFI: /to.a'le.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului toaletă | ||
|---|---|---|
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | toaletă | toalete |
| Articulat | toaleta | toaletele |
| Genitiv-Dativ | toaletei | toaletelor |
| Vocativ | toaletă | toaletelor |
- faptul de a se găti, de a se dichisi (spălându-se, pieptănându-se, îmbrăcându-se); dichisire, îngrijire, găteală.
- closet (prevăzut cu chiuvetă).
- (concr.) totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte (femeiască); (p.restr.) rochie.
- (concr.) mobilă compusă dintr-o oglindă și mai multe dulăpioare, rafturi etc., unde se țin obiectele necesare îngrijirii tenului, părului etc.
Locuțiuni
- (loc.adj.) De toaletă = care servește la îngrijirea și la curățarea corpului.
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online