vierme - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

Wikipedia

română

Etimologie

Din latină vermis.

Pronunție

• AFI: /'vjer.me/

Substantiv

1. nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguieț, de obicei cu o piele lucioasă, care trăiesc în sol, în apă sau ca parazite pe plante și pe animale; (pop.) nume dat larvelor unor insecte.

Cuvinte derivate

• viermar
• viermișor
• viermui
• viermuleț
• viermuș
• viermușor
• viermănar
• viermăraie
• viermărie
• viermăt

Cuvinte compuse

• vierme de mătase

Expresii

• A avea (sau a-l roade pe cineva) un vierme la inimă = a fi chinuit de griji
• A trăi ca viermele în hrean (sau în rădăcina hreanului) = a duce (și a se deprinde cu) o viață grea
• A avea viermi (neadormiți) = a fi fi neastâmpărat, a nu-și găsi locul
• A-l mânca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte leneș și murdar

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online