Popa Andrei Nicolae | University of Bucharest (original) (raw)
Papers by Popa Andrei Nicolae
Scopul general al cercetării este acela de a demonstra că regimul juridic al protecției informați... more Scopul general al cercetării este acela de a demonstra că regimul juridic al protecției informațiilor clasificate, la fel ca și domeniul mai amplu al securității naționale, își are originea în Constituția României, respectiv în art. 31, alin. (3) și în articolul mai general - art. 53. Aceste articole nasc ulterior, la nivel infraconstituțional, legislația în domeniul informațiilor clasificate, care trebuie să respecte interpretarea originară și limitele textelor constituționale, dar să țină seama și de realitățile și nevoile de securitate din România. Raportat la acestea, vom analiza cum, ulterior, s-a legiuit și aplicat în practică și cum a evoluat jurisprudența CCR în acest domeniu.
În prezenta lucrare, ne propunem analizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perio... more În prezenta lucrare, ne propunem analizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) sub lupa clivajului cooperare-colaborare, așa cum sunt înțelese cele două concepte de către legiuitorul român. Pentru o viziune comparată, vom vedea cum cele două concepte se regăsesc în Strategia Națională de Intelligence a Statelor Unite ale Americii 2019, subliniind viziunea americană modernă asupra colaborării. Pentru a marca distincția dintre teorie și practică, vom arăta cum cele două concepte și-au găsit aplicabilitatea într-un instrument al colaborării/ cooperării între două autorități ale statului și implicațiile proprietății terminologice aplicate în cauză. Instrumentele la care facem referire sunt cele două protocoale de cooperare declasificate dintre SRI și PICCJ.
În elaborarea lucrării, am folosit atât metode cantitative, reprezentând numărul de situații în care întâlnim în SNAp 2015-2019 termenul de ”colaborare”; respectiv de ”cooperare”, cât și calitative, efectuând o analiză de discurs a conținutului la care se referă cel două concepte și aplicabilitate alor practică în implementarea de politici și exercitarea atribuțiilor autorităților și instituțiilor aplicate.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) și Hotărârea CSAT nr. 12... more Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) și Hotărârea CSAT nr. 128 din 10 decembrie 2015 privind adoptarea Ghidului Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 1015-2019 (Ghidul) au prevăzut corupția atât ca risc, cât și ca vulnerabilitate, incluzând-o în conceptul de securitate extinsă și proiectând direcții de acțiune (DA) în sarcina autorităților publice responsabile (APR), în ciuda rezervelor și opozițiilor din spațiul public. Ceea ce s-a dorit a fi România și ceea ce a ajuns, ca urmare a securitizării corupției, vom încerca să explicăm în prezenta lucrare.
Mai toate statele care au prevăzut expres sau abstract principiul separației și echilibrului pute... more Mai toate statele care au prevăzut expres sau abstract principiul separației și echilibrului puterilor în stat și-au dezvoltat la nivel constituțional o aplicare practică. Astfel, pe calea jurisprudenței instanțelor naționale de contencios constituțional s-a conturat principiul loialității constituționale care, în esență, vizează buna colaborare între autoritățile de natură constituțională, dar și între instituțiile publice prevăzute la nivel infraconstituțional, în vederea exercitării prerogativelor de putere publică date de Constituție ori a îndeplinirii atribuțiilor legale. Autoritățile/ instituțiile publice trebuie să-și ofere sprijin reciproc și necondiționat în implementarea acestor prerogative/ atribuții.
În lucrarea de față ne vom rezuma a prezenta principiul loialității constituționale aplicat în protecția informațiilor clasificate în Republica Cehă. Vom analiza legislația constituțională și infraconstituțională pentru a putea vedea cum se garantează prezervarea securității naționale prin protecția informațiilor clasificate, observând că forța juridică a normelor își are izvorul chiar în Constituția Republicii.
Scopul lucrării este de a demonstra legalitatea și temeinicia protocoalelor, ca instrumente de pr... more Scopul lucrării este de a demonstra legalitatea și temeinicia protocoalelor, ca instrumente de protejare a informațiilor clasificate, pe fundamentul unui stat în care cultura de securitate este în curs de formare iar lupta politică afectează domenii, care, prin natura lor, sunt și trebuie să rămână independente și neutre în jocul de obținere, exercitare și menținere al puterii politice.
Obiectivele lucrării sunt prezentarea conceptelor de informații clasificate și relația acestora cu societatea civilă în cadrul clivajelor securitate-libertate, civil-militar, public-nepublic, demontarea dezinformărilor făcute pe marginea protocoalelor de colaborare între SRI și alte autorități, analiza de discurs a actorilor implicați în întocmirea protocoalelor și comentarea protocoaleor desecretizate între SRI-PICCJ,SRI-ICCJ, respectiv SRI-CSM.
Juridice.ro, 2018
Ultimele luni au animat viața publică românească cu tema ”protocoalelor secrete” dintre Serviciul... more Ultimele luni au animat viața publică românească cu tema ”protocoalelor secrete” dintre Serviciul Român de Informații și diverse autorități publice. În cele ce urmează, sub lupă strict juridică, vom vedea ce sunt aceste protocoale mult dezbătute, care este temeiul legal al protocolului SRI-PICCJ, dar și cui folosesc și pe cine vatămă totodată.
În prezenta lucrare voi prezenta în mod succint toate instituțiile constituționale care oferă cad... more În prezenta lucrare voi prezenta în mod succint toate instituțiile constituționale care oferă cadrul de desfășurare a domeniilor de apărare și securitate națională, normele care restrâng anumite drepturi și libertăți cetățenești pentru probleme ce privește securitatea națională, precum și o instituție fundamentală exercitării cu bună-credință și în mod legitim a activității instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale – instituția controlului parlamentar.
Infracțiunea de abuz în serviciu, una din cele peste 250 de infracțiuni din Codul penal, a susci... more Infracțiunea de abuz în serviciu, una din cele peste 250 de infracțiuni din Codul penal, a suscitat interesul opiniei publice, a clasei politice și a justițiabililor în ultimii 2 ani. Ca efect, Curtea Constituțională a României a avut de soluționat, în mai multe etape, probleme de neconstituționalitate asupra conținutului infracțiunii de abuz în serviciu. În prezenta lucrare voi prezenta conținutul și caracteristicile infracțiunii de abuz în serviciu, jurisprudența relevantă a CCR, forma infracțiunii și jurisprudența din alte state europene, precum și dreptul european și internațional incident temei.
Teza de față își propune să prezinte modul de exercitare a controlului parlamentar asupra activit... more Teza de față își propune să prezinte modul de exercitare a controlului parlamentar asupra activității SRI într-o manieră descriptivă, explicativă și prescriptivă, cu premisa că el trebuie se afle la temelia controlului civil obiectiv asupra oricărui serviciu de intelligence. Ipoteza lucrării este aceea că, în România, controlul parlamentar este unul de tip investigare postfactuală de tip „alarmă de incendiu” („fire-fighting”), iar categoriile de parlamentari care exercită controlul sunt de tipul „struțului” și „majoretei” . Prin aceste două variabile dependente la care ne raportăm voi explica cum controlul parlamentar exercitat asupra SRI nu este unul cu adevărat puternic și decisiv în problemele ce privesc serviciile de informații.
În lumina ultimelor evenimente ce au determinat modificarea, de către Parlament, a modalității d... more În lumina ultimelor evenimente ce au determinat modificarea, de către Parlament, a modalității de numire a directorului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, considerăm oportun a evidenția evoluția, în timp, a acestei structuri de informații, precum și noutățile generate de reforma făcută în anul 2016. De asemenea, articolul de față își propune să evidențieze importanța exercitării controlului parlamentar permanent și specific asupra acestei noi structuri de informații cu atribuții în domeniul securității naționale.
Articolul prezintă dimensiunea echilibrului dintre transparență și eficiență în relația Parlament... more Articolul prezintă dimensiunea echilibrului dintre transparență și eficiență în relația Parlamentului României cu Serviciul Român de Informații, în cadrul controlului parlamentar. Eficiența unui serviciu de informații constă în capacitatea acestuia de a asigura securitatea națională, de a preveni amenințările, reduce vulnerabilitățile și a evalua corect riscurile, păstrându-și totodată caracterul secret și opac. Transparența unui serviciu de informații este o necesitate cerută de regimul democratic, instituții politice și societate. Cele două concepte dau naștere unor clivaje ce se produc, în special, în relația legislativ-serviciu de intelligence.
În data de 17 februarie a.c., Guvernul României a adoptat , în final, Memorandumul pentru aproba... more În data de 17 februarie a.c., Guvernul României a adoptat , în final, Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor privind dobândirea de către România a calităţii de membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB). În paralel, în cadrul aceluiași document, s-a aprobat transmiterea unei scrisori conducerii AIIB, semnate de către Primul Ministru/Ministrul Finanţelor Publice, privind acceptarea condiţiilor financiare propuse, respectiv subscrierea de către România a 1530 de acţiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 mil. dolari SUA din care 30,6 mil. dolari SUA capital vărsat, plătibil în 5 tranşe egale.
În speranța evoluției dezbaterilor viitoare într-un spirit de corectitudine, a expunerii realităț... more În speranța evoluției dezbaterilor viitoare într-un spirit de corectitudine, a expunerii realității complete și a plecării de la același fond de cunoaștere în materie, voi prezenta metodele, etapele și actorii în efectuarea supravegherii tehnice.
Există două accepțiuni legale de definire și încadrare a termenului generic de ”ascultare” sau ”supraveghere”. În primul caz, vorbim despre metodele speciale de supraveghere din cadrul procesului penal care sunt reglementate la Capitolul IV din Codul de Procedură Penală (Legea nr.135/2010). În al doilea caz, vorbim despre activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, desfășurate de către serviciile cu atribuții în domeniul securității naționale (SRI, SIE, SPP) și care sunt prevăzute în Capitolul II din Legea securității naționale (Legea 51/1991).
În lucrarea de față voi prezenta și analiza cum s-a transpus modelul demilitarizării în propune... more În lucrarea de față voi prezenta și analiza cum s-a transpus modelul demilitarizării în propunerea legislativă privind statutul profesional și de carieră al ofițerilor de informații. De asemenea, voi arăta contradicțiile conceptuale dintre scopul propunerii legislative și raporturile ierarhice de tip militar care se păstrează în textul legii. Totodată voi prezenta punctele tari și punctele slabe alte inițiativei legislative, încercând a afla dacă există o perspectivă de a fi reintrodusă, poate cu modificări, în procesul legislativ. Nu voi uita nici partea amenințărilor și oportunităților care apar în raport cu riscurile pe care le poate aduce un eventual eșec al procesului de modificare a arhitecturii statutului ofițerilor de informații.
Prezentul document de politică publică tratează problema sistemului colectării și dării fondului ... more Prezentul document de politică publică tratează problema sistemului colectării și dării fondului școlii/ al clasei în sistemul preuniversitar de învățământ, denumit generic ”fondul școlii”. Documentul prezintă cauzele care stau la baza problemei, precum și efectele în plan juridic și social care afectează persoanele și societatea românească. Documentul propune două scenarii, primul fiind reglementarea juridică a fondului școlii în sensul instituirii unei răspunderi contravenționale sau penale pentru săvârșirea faptei, al doilea scenariu fiind bazat pe nereglementare și instituirea unui program național de prevenție pe cale educațională.
The topic of this policy brief is about homeschooling in Romania. Even there is no regulated syst... more The topic of this policy brief is about homeschooling in Romania. Even there is no regulated system or recognizance of homeschooling, there are families that have decided to educate their children at home. The homeschooling really exists in Romania even there is not a regulation at national level. In a country where education system is seriously unfunded, where early leavers from education and training is 18,9% in 2015 (Eurostat, 2015), where the poverty rate is 39.4% among the population aged between 0-17 years , homeschooling followers are trying to find an alternative to a system that displeases them, which bills itself as "second way" in educating of pupils.
Clivajul civil-militar a reprezentat o temă de dezbatere permanentă în agenda publică românească ... more Clivajul civil-militar a reprezentat o temă de dezbatere permanentă în agenda publică românească privind cultura de securitate, o cultură de securitate bazată pe o cultură politică patriarhală, în care atât cetățenii, cât și politcienii întâlnesc probleme grave în a defini concepte și termeni din intelligence sau studii de securitate. În particular, subiectul principal de dezbatere, atunci când un cetățean se raportează la SRI, este demilitarizarea serviciului. În sens propriu și popular al termenului, demilitarizarea înseamnă ”pierderea” gradelor militare și a statutului juridic aferent acestora, în paralel cu apariția unor eventuale derogări legislative asemănătoare Poliției Române. În ceea ce privește familia lexicală a cuvântului ”demilitarizare”, acesta presupune o înțelegere extinsă a termenului, tradusă prin schimbarea raporturilor juridice de muncă, care se vor adapta întru totul la Codul muncii și la Statutul funcționarilor publici, precum și schimbarea culturii organizaționale și a structurii ierarhice a Serviciului.
Problema de cercetare apare în momentul în care ne imaginăm, în termeni teoretici, arhitectura instituțională și efectele juridice ale unui serviciu de informații civil, atât în accepțiunea restrânsă, cât și în cea extinsă a termenului. Enigma descifrării deznodământului este reprezentată de efectele pe care o așa-zisă reformă o va avea asupra activității de intelligence, asupra activității operative, de analiză strategică și, cel mai important, asupra tipului de leadership și a modului de luare a deciziilor în cadrul Serviciului. Toate aceste aspecte trebuie tratate în raport cu scopul final al Serviciului Român de Informații, apărarea securității naționale a României.
Ca urmare a evenimentelor violente din Piața Tianamen din 1989, politica internă și externă a Chi... more Ca urmare a evenimentelor violente din Piața Tianamen din 1989, politica internă și externă a Chinei a regresat vizibil, fiind cmparabilă cu perioada de conducere a lui Mao din timpul Revoluției Culturale (1966-1976). Relațiile sino-americane deveneau tot mai tensionate ca urmare a pierderii ”dușmanului comun” reprezentat de Uniunea Sovietică și amenințarea rapidă de transformare a lumii în una unipolară, condusă de Statele Unite. Statele Unite impuseseră sancțiuni economice și politice Chinei iar relațiile diplomatice erau amenințate de disidentul Fang Lizhi, politician chinez refugiat în Ambasada Americii din Beijing, ce aștepta să primească azil politic în Statele Unite. Nu în ultimul rând, odată cu extinderea statelor democratice în urma dezmembrării Uniunii Sovietice, China se simțea amenințată de politica americană care dorea să transforme instituțiile chineze în unele mai liberale, ducând în final la căderea comunismului și în această țară.
Pe acest fond al incertitudinilor apare Jiang Zemin, un lider comunist din ”a treia generație” a Partidului Cumunist Chinez, un politician abil și extrem de important pentru ceea ce avea să devină creșterea economică accelerată a Chinei și consolidarea statutului ei de mare putere pe arena internațională. Filosofia lui Jiang asupra viitoului Chinei a fost dezvoltată în teoria ”Celor Trei Reprezentări” care se îndepărta de politica ideologică și de ”revoluția continuă” a lui Mao Zedong și continua politica de reformă a lui Deng Xiaoping. Inclusiv tranziția puterii s-a efectuat într-un climat de stabilitate pe plan intern, fără o criză a fracțiunilor politice din partid, dând startul succesiunii de putere într-un mod pașnic în interiorul Partidului Comunist Chinez.
Întrebarea principală în jurul căreia gravitează lucrarea se referă la modul în care a reușit China să se lanseze pe un curs ce avea să o tranforme , în mai puțin de 10 ani, într-o forță economică globală, luând în considerare gradul ridicat de instabilitate poltică în relațiile sino-americane la venirea la putere a lui Jiang Zemin. Totodată, este de analizat cum a reușit cea de-a treia criză a Taiwanului să fie aplanată în mod pașnic, deși Zemin era continuatorul politicii ”de unificare în 100 de ani„ a lui Mao și reitera acest ideal aproape la fiecare întâlnire bilaterală cu diplomații americani din decursul a celor 10 ani de mandat de președinte.
În prezenta lucrare voi aborda mandatul de președinte a lui Jiang Zemin din perspetiva a două dimensiuni, respectiv politica externă și politica internă a Chinei. În capitolul dedicat politicii externe a Chinei voi prezenta principalele conflicte diplomatice sino-americane, a treia criză a taiwanului dar și poziționarea ideologică a Chinei în noua comunitate internațională formată. În capitolul privind politicainternă voi prezenta gradul de dezvoltare economică acelerată, problema privind respectarea drepturilor omului și impactul în politica de deschidere a Partidului Comunist Chinez și teoria ”Celor Trei Reprezentări” pe care s-a construit politica de stat și intersul național chinez din acea perioadă. În concluzie, voi prezenta efectele politicii de reformă a lui Zemin și moștenirea pașnică a puterii politice către a patra generație de lideri.
În lucrarea de față voi prezenta, în linii generale, cum pentru majoritatea celor 6 state este im... more În lucrarea de față voi prezenta, în linii generale, cum pentru majoritatea celor 6 state este imposibilă, în prezent, aderarea la UE si statutul de stat membru cu drepturi depline. În paralel voi prezenta specificitatea fiecărui stat membru al Parteneriatului în relația cu UE, urmând a analiza oportunitatea continuării cooperării și integrării acestuia în Uniunea Europeană, în viitor. Voi demonstra, de asemenea, cum țări precum Belarus, Rep. Moldova sau Ucraina nu împărtășesc, la nivel ideologic, aceleași valori cu cele ale statelor membre UE, cooperarea strategică și reforma politică fiind mereu blocate de dilema securității și incertitudinea privind evoluțiile culturii politice din acele state. O ultimă întrebare de cercetare verifică dacă, într-adevăr, efortul UE privind dezvoltarea Parteneriatului Estic este fezabil, în condițiile de ostilitate ale unor state în raport cu politicile de reformă. Moștenirea culturală și politică a celor 6 state foste membre ale Uniunii Sovietice împiedică rezultatele rapide și sustenabile privind dezvoltarea economică, securitatea regională și consolidarea democrației, iar Uniunea Europeană exercită astfel o contribuție net superioară în cadrul acestui parteneriat.
Scopul general al cercetării este acela de a demonstra că regimul juridic al protecției informați... more Scopul general al cercetării este acela de a demonstra că regimul juridic al protecției informațiilor clasificate, la fel ca și domeniul mai amplu al securității naționale, își are originea în Constituția României, respectiv în art. 31, alin. (3) și în articolul mai general - art. 53. Aceste articole nasc ulterior, la nivel infraconstituțional, legislația în domeniul informațiilor clasificate, care trebuie să respecte interpretarea originară și limitele textelor constituționale, dar să țină seama și de realitățile și nevoile de securitate din România. Raportat la acestea, vom analiza cum, ulterior, s-a legiuit și aplicat în practică și cum a evoluat jurisprudența CCR în acest domeniu.
În prezenta lucrare, ne propunem analizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perio... more În prezenta lucrare, ne propunem analizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) sub lupa clivajului cooperare-colaborare, așa cum sunt înțelese cele două concepte de către legiuitorul român. Pentru o viziune comparată, vom vedea cum cele două concepte se regăsesc în Strategia Națională de Intelligence a Statelor Unite ale Americii 2019, subliniind viziunea americană modernă asupra colaborării. Pentru a marca distincția dintre teorie și practică, vom arăta cum cele două concepte și-au găsit aplicabilitatea într-un instrument al colaborării/ cooperării între două autorități ale statului și implicațiile proprietății terminologice aplicate în cauză. Instrumentele la care facem referire sunt cele două protocoale de cooperare declasificate dintre SRI și PICCJ.
În elaborarea lucrării, am folosit atât metode cantitative, reprezentând numărul de situații în care întâlnim în SNAp 2015-2019 termenul de ”colaborare”; respectiv de ”cooperare”, cât și calitative, efectuând o analiză de discurs a conținutului la care se referă cel două concepte și aplicabilitate alor practică în implementarea de politici și exercitarea atribuțiilor autorităților și instituțiilor aplicate.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) și Hotărârea CSAT nr. 12... more Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 (SNAp) și Hotărârea CSAT nr. 128 din 10 decembrie 2015 privind adoptarea Ghidului Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 1015-2019 (Ghidul) au prevăzut corupția atât ca risc, cât și ca vulnerabilitate, incluzând-o în conceptul de securitate extinsă și proiectând direcții de acțiune (DA) în sarcina autorităților publice responsabile (APR), în ciuda rezervelor și opozițiilor din spațiul public. Ceea ce s-a dorit a fi România și ceea ce a ajuns, ca urmare a securitizării corupției, vom încerca să explicăm în prezenta lucrare.
Mai toate statele care au prevăzut expres sau abstract principiul separației și echilibrului pute... more Mai toate statele care au prevăzut expres sau abstract principiul separației și echilibrului puterilor în stat și-au dezvoltat la nivel constituțional o aplicare practică. Astfel, pe calea jurisprudenței instanțelor naționale de contencios constituțional s-a conturat principiul loialității constituționale care, în esență, vizează buna colaborare între autoritățile de natură constituțională, dar și între instituțiile publice prevăzute la nivel infraconstituțional, în vederea exercitării prerogativelor de putere publică date de Constituție ori a îndeplinirii atribuțiilor legale. Autoritățile/ instituțiile publice trebuie să-și ofere sprijin reciproc și necondiționat în implementarea acestor prerogative/ atribuții.
În lucrarea de față ne vom rezuma a prezenta principiul loialității constituționale aplicat în protecția informațiilor clasificate în Republica Cehă. Vom analiza legislația constituțională și infraconstituțională pentru a putea vedea cum se garantează prezervarea securității naționale prin protecția informațiilor clasificate, observând că forța juridică a normelor își are izvorul chiar în Constituția Republicii.
Scopul lucrării este de a demonstra legalitatea și temeinicia protocoalelor, ca instrumente de pr... more Scopul lucrării este de a demonstra legalitatea și temeinicia protocoalelor, ca instrumente de protejare a informațiilor clasificate, pe fundamentul unui stat în care cultura de securitate este în curs de formare iar lupta politică afectează domenii, care, prin natura lor, sunt și trebuie să rămână independente și neutre în jocul de obținere, exercitare și menținere al puterii politice.
Obiectivele lucrării sunt prezentarea conceptelor de informații clasificate și relația acestora cu societatea civilă în cadrul clivajelor securitate-libertate, civil-militar, public-nepublic, demontarea dezinformărilor făcute pe marginea protocoalelor de colaborare între SRI și alte autorități, analiza de discurs a actorilor implicați în întocmirea protocoalelor și comentarea protocoaleor desecretizate între SRI-PICCJ,SRI-ICCJ, respectiv SRI-CSM.
Juridice.ro, 2018
Ultimele luni au animat viața publică românească cu tema ”protocoalelor secrete” dintre Serviciul... more Ultimele luni au animat viața publică românească cu tema ”protocoalelor secrete” dintre Serviciul Român de Informații și diverse autorități publice. În cele ce urmează, sub lupă strict juridică, vom vedea ce sunt aceste protocoale mult dezbătute, care este temeiul legal al protocolului SRI-PICCJ, dar și cui folosesc și pe cine vatămă totodată.
În prezenta lucrare voi prezenta în mod succint toate instituțiile constituționale care oferă cad... more În prezenta lucrare voi prezenta în mod succint toate instituțiile constituționale care oferă cadrul de desfășurare a domeniilor de apărare și securitate națională, normele care restrâng anumite drepturi și libertăți cetățenești pentru probleme ce privește securitatea națională, precum și o instituție fundamentală exercitării cu bună-credință și în mod legitim a activității instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale – instituția controlului parlamentar.
Infracțiunea de abuz în serviciu, una din cele peste 250 de infracțiuni din Codul penal, a susci... more Infracțiunea de abuz în serviciu, una din cele peste 250 de infracțiuni din Codul penal, a suscitat interesul opiniei publice, a clasei politice și a justițiabililor în ultimii 2 ani. Ca efect, Curtea Constituțională a României a avut de soluționat, în mai multe etape, probleme de neconstituționalitate asupra conținutului infracțiunii de abuz în serviciu. În prezenta lucrare voi prezenta conținutul și caracteristicile infracțiunii de abuz în serviciu, jurisprudența relevantă a CCR, forma infracțiunii și jurisprudența din alte state europene, precum și dreptul european și internațional incident temei.
Teza de față își propune să prezinte modul de exercitare a controlului parlamentar asupra activit... more Teza de față își propune să prezinte modul de exercitare a controlului parlamentar asupra activității SRI într-o manieră descriptivă, explicativă și prescriptivă, cu premisa că el trebuie se afle la temelia controlului civil obiectiv asupra oricărui serviciu de intelligence. Ipoteza lucrării este aceea că, în România, controlul parlamentar este unul de tip investigare postfactuală de tip „alarmă de incendiu” („fire-fighting”), iar categoriile de parlamentari care exercită controlul sunt de tipul „struțului” și „majoretei” . Prin aceste două variabile dependente la care ne raportăm voi explica cum controlul parlamentar exercitat asupra SRI nu este unul cu adevărat puternic și decisiv în problemele ce privesc serviciile de informații.
În lumina ultimelor evenimente ce au determinat modificarea, de către Parlament, a modalității d... more În lumina ultimelor evenimente ce au determinat modificarea, de către Parlament, a modalității de numire a directorului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, considerăm oportun a evidenția evoluția, în timp, a acestei structuri de informații, precum și noutățile generate de reforma făcută în anul 2016. De asemenea, articolul de față își propune să evidențieze importanța exercitării controlului parlamentar permanent și specific asupra acestei noi structuri de informații cu atribuții în domeniul securității naționale.
Articolul prezintă dimensiunea echilibrului dintre transparență și eficiență în relația Parlament... more Articolul prezintă dimensiunea echilibrului dintre transparență și eficiență în relația Parlamentului României cu Serviciul Român de Informații, în cadrul controlului parlamentar. Eficiența unui serviciu de informații constă în capacitatea acestuia de a asigura securitatea națională, de a preveni amenințările, reduce vulnerabilitățile și a evalua corect riscurile, păstrându-și totodată caracterul secret și opac. Transparența unui serviciu de informații este o necesitate cerută de regimul democratic, instituții politice și societate. Cele două concepte dau naștere unor clivaje ce se produc, în special, în relația legislativ-serviciu de intelligence.
În data de 17 februarie a.c., Guvernul României a adoptat , în final, Memorandumul pentru aproba... more În data de 17 februarie a.c., Guvernul României a adoptat , în final, Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor privind dobândirea de către România a calităţii de membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB). În paralel, în cadrul aceluiași document, s-a aprobat transmiterea unei scrisori conducerii AIIB, semnate de către Primul Ministru/Ministrul Finanţelor Publice, privind acceptarea condiţiilor financiare propuse, respectiv subscrierea de către România a 1530 de acţiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 mil. dolari SUA din care 30,6 mil. dolari SUA capital vărsat, plătibil în 5 tranşe egale.
În speranța evoluției dezbaterilor viitoare într-un spirit de corectitudine, a expunerii realităț... more În speranța evoluției dezbaterilor viitoare într-un spirit de corectitudine, a expunerii realității complete și a plecării de la același fond de cunoaștere în materie, voi prezenta metodele, etapele și actorii în efectuarea supravegherii tehnice.
Există două accepțiuni legale de definire și încadrare a termenului generic de ”ascultare” sau ”supraveghere”. În primul caz, vorbim despre metodele speciale de supraveghere din cadrul procesului penal care sunt reglementate la Capitolul IV din Codul de Procedură Penală (Legea nr.135/2010). În al doilea caz, vorbim despre activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, desfășurate de către serviciile cu atribuții în domeniul securității naționale (SRI, SIE, SPP) și care sunt prevăzute în Capitolul II din Legea securității naționale (Legea 51/1991).
În lucrarea de față voi prezenta și analiza cum s-a transpus modelul demilitarizării în propune... more În lucrarea de față voi prezenta și analiza cum s-a transpus modelul demilitarizării în propunerea legislativă privind statutul profesional și de carieră al ofițerilor de informații. De asemenea, voi arăta contradicțiile conceptuale dintre scopul propunerii legislative și raporturile ierarhice de tip militar care se păstrează în textul legii. Totodată voi prezenta punctele tari și punctele slabe alte inițiativei legislative, încercând a afla dacă există o perspectivă de a fi reintrodusă, poate cu modificări, în procesul legislativ. Nu voi uita nici partea amenințărilor și oportunităților care apar în raport cu riscurile pe care le poate aduce un eventual eșec al procesului de modificare a arhitecturii statutului ofițerilor de informații.
Prezentul document de politică publică tratează problema sistemului colectării și dării fondului ... more Prezentul document de politică publică tratează problema sistemului colectării și dării fondului școlii/ al clasei în sistemul preuniversitar de învățământ, denumit generic ”fondul școlii”. Documentul prezintă cauzele care stau la baza problemei, precum și efectele în plan juridic și social care afectează persoanele și societatea românească. Documentul propune două scenarii, primul fiind reglementarea juridică a fondului școlii în sensul instituirii unei răspunderi contravenționale sau penale pentru săvârșirea faptei, al doilea scenariu fiind bazat pe nereglementare și instituirea unui program național de prevenție pe cale educațională.
The topic of this policy brief is about homeschooling in Romania. Even there is no regulated syst... more The topic of this policy brief is about homeschooling in Romania. Even there is no regulated system or recognizance of homeschooling, there are families that have decided to educate their children at home. The homeschooling really exists in Romania even there is not a regulation at national level. In a country where education system is seriously unfunded, where early leavers from education and training is 18,9% in 2015 (Eurostat, 2015), where the poverty rate is 39.4% among the population aged between 0-17 years , homeschooling followers are trying to find an alternative to a system that displeases them, which bills itself as "second way" in educating of pupils.
Clivajul civil-militar a reprezentat o temă de dezbatere permanentă în agenda publică românească ... more Clivajul civil-militar a reprezentat o temă de dezbatere permanentă în agenda publică românească privind cultura de securitate, o cultură de securitate bazată pe o cultură politică patriarhală, în care atât cetățenii, cât și politcienii întâlnesc probleme grave în a defini concepte și termeni din intelligence sau studii de securitate. În particular, subiectul principal de dezbatere, atunci când un cetățean se raportează la SRI, este demilitarizarea serviciului. În sens propriu și popular al termenului, demilitarizarea înseamnă ”pierderea” gradelor militare și a statutului juridic aferent acestora, în paralel cu apariția unor eventuale derogări legislative asemănătoare Poliției Române. În ceea ce privește familia lexicală a cuvântului ”demilitarizare”, acesta presupune o înțelegere extinsă a termenului, tradusă prin schimbarea raporturilor juridice de muncă, care se vor adapta întru totul la Codul muncii și la Statutul funcționarilor publici, precum și schimbarea culturii organizaționale și a structurii ierarhice a Serviciului.
Problema de cercetare apare în momentul în care ne imaginăm, în termeni teoretici, arhitectura instituțională și efectele juridice ale unui serviciu de informații civil, atât în accepțiunea restrânsă, cât și în cea extinsă a termenului. Enigma descifrării deznodământului este reprezentată de efectele pe care o așa-zisă reformă o va avea asupra activității de intelligence, asupra activității operative, de analiză strategică și, cel mai important, asupra tipului de leadership și a modului de luare a deciziilor în cadrul Serviciului. Toate aceste aspecte trebuie tratate în raport cu scopul final al Serviciului Român de Informații, apărarea securității naționale a României.
Ca urmare a evenimentelor violente din Piața Tianamen din 1989, politica internă și externă a Chi... more Ca urmare a evenimentelor violente din Piața Tianamen din 1989, politica internă și externă a Chinei a regresat vizibil, fiind cmparabilă cu perioada de conducere a lui Mao din timpul Revoluției Culturale (1966-1976). Relațiile sino-americane deveneau tot mai tensionate ca urmare a pierderii ”dușmanului comun” reprezentat de Uniunea Sovietică și amenințarea rapidă de transformare a lumii în una unipolară, condusă de Statele Unite. Statele Unite impuseseră sancțiuni economice și politice Chinei iar relațiile diplomatice erau amenințate de disidentul Fang Lizhi, politician chinez refugiat în Ambasada Americii din Beijing, ce aștepta să primească azil politic în Statele Unite. Nu în ultimul rând, odată cu extinderea statelor democratice în urma dezmembrării Uniunii Sovietice, China se simțea amenințată de politica americană care dorea să transforme instituțiile chineze în unele mai liberale, ducând în final la căderea comunismului și în această țară.
Pe acest fond al incertitudinilor apare Jiang Zemin, un lider comunist din ”a treia generație” a Partidului Cumunist Chinez, un politician abil și extrem de important pentru ceea ce avea să devină creșterea economică accelerată a Chinei și consolidarea statutului ei de mare putere pe arena internațională. Filosofia lui Jiang asupra viitoului Chinei a fost dezvoltată în teoria ”Celor Trei Reprezentări” care se îndepărta de politica ideologică și de ”revoluția continuă” a lui Mao Zedong și continua politica de reformă a lui Deng Xiaoping. Inclusiv tranziția puterii s-a efectuat într-un climat de stabilitate pe plan intern, fără o criză a fracțiunilor politice din partid, dând startul succesiunii de putere într-un mod pașnic în interiorul Partidului Comunist Chinez.
Întrebarea principală în jurul căreia gravitează lucrarea se referă la modul în care a reușit China să se lanseze pe un curs ce avea să o tranforme , în mai puțin de 10 ani, într-o forță economică globală, luând în considerare gradul ridicat de instabilitate poltică în relațiile sino-americane la venirea la putere a lui Jiang Zemin. Totodată, este de analizat cum a reușit cea de-a treia criză a Taiwanului să fie aplanată în mod pașnic, deși Zemin era continuatorul politicii ”de unificare în 100 de ani„ a lui Mao și reitera acest ideal aproape la fiecare întâlnire bilaterală cu diplomații americani din decursul a celor 10 ani de mandat de președinte.
În prezenta lucrare voi aborda mandatul de președinte a lui Jiang Zemin din perspetiva a două dimensiuni, respectiv politica externă și politica internă a Chinei. În capitolul dedicat politicii externe a Chinei voi prezenta principalele conflicte diplomatice sino-americane, a treia criză a taiwanului dar și poziționarea ideologică a Chinei în noua comunitate internațională formată. În capitolul privind politicainternă voi prezenta gradul de dezvoltare economică acelerată, problema privind respectarea drepturilor omului și impactul în politica de deschidere a Partidului Comunist Chinez și teoria ”Celor Trei Reprezentări” pe care s-a construit politica de stat și intersul național chinez din acea perioadă. În concluzie, voi prezenta efectele politicii de reformă a lui Zemin și moștenirea pașnică a puterii politice către a patra generație de lideri.
În lucrarea de față voi prezenta, în linii generale, cum pentru majoritatea celor 6 state este im... more În lucrarea de față voi prezenta, în linii generale, cum pentru majoritatea celor 6 state este imposibilă, în prezent, aderarea la UE si statutul de stat membru cu drepturi depline. În paralel voi prezenta specificitatea fiecărui stat membru al Parteneriatului în relația cu UE, urmând a analiza oportunitatea continuării cooperării și integrării acestuia în Uniunea Europeană, în viitor. Voi demonstra, de asemenea, cum țări precum Belarus, Rep. Moldova sau Ucraina nu împărtășesc, la nivel ideologic, aceleași valori cu cele ale statelor membre UE, cooperarea strategică și reforma politică fiind mereu blocate de dilema securității și incertitudinea privind evoluțiile culturii politice din acele state. O ultimă întrebare de cercetare verifică dacă, într-adevăr, efortul UE privind dezvoltarea Parteneriatului Estic este fezabil, în condițiile de ostilitate ale unor state în raport cu politicile de reformă. Moștenirea culturală și politică a celor 6 state foste membre ale Uniunii Sovietice împiedică rezultatele rapide și sustenabile privind dezvoltarea economică, securitatea regională și consolidarea democrației, iar Uniunea Europeană exercită astfel o contribuție net superioară în cadrul acestui parteneriat.
Despre oportunitatea organizării referendumului pentru modificarea art. 48, alin. (1) din Constit... more Despre oportunitatea organizării referendumului pentru modificarea art. 48, alin. (1) din Constituție s-a discutat atât din perspectivă religioasă, cât și din cea socială, etică sau psihologică, fiecare parte ajungând să aibă propriul adevăr prin sofismele și truismele pe care le utiliza în argumentare. De asemenea, s-a dezbătut și cu privire la constituționalitatea inițiativei, în acest sens decizia Curții Constituționale a României (CCR) nr. 580 din 20 iulie 2016 fiind tranșantă, dar discutabilă.
Voi trata această problemă din perspectiva securității juridice, adică din perspectiva setului de valori juridice ce trebuie apărate de ingerințe nejustificate și disproporționate ale unor actori precum CpF.
Referendumul pentru modificarea Constituției este periculos din perspectiva posibilității schimbării traiectoriei pro-occidentale a României, a indepărtării ei de valorile umaniste și a ieșirii țării din tratate internaționale care recunosc și ocrotesc drepturile omului în paralel cu respectarea statului de drept (limitarea puterii statului prin drept).