Bioethical Post-moralism? An approach towards minimal ethics of the rightness and of the compromise gained by the means of dialogue (original) (raw)
Related papers
Bioethical Tolerance in Gobal Bioethics Becoming: Systemic-Discursive Approach
2015
Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Componentei morale a strategiei de supraviețuire îi aparține un rol şi un loc aparte în strategia securității umane, fapt formulat şi argumentat încă în a. 1970 de marele umanist al sec. XXlea V.R. Potter în articolul său "Bioetica-ştiința supraviețuirii". Din păcate constatăm că până acum comunitatea ştiințifico-filosofică a Terrei n-a elaborat şi n-a instaurat structura vectorului bioetic al sistemului planetar de securitate, în particular importanța toleranței bioetice (TB) în acest ansamblu. Scopul lucrării. Esența şi conținutul TB şi evaluarea locului acesteia în combaterea pluralității morale, misiunii TB în inițierea şi devenirea bioeticii globale ca element de bază al strategiei de supraviețuire. Material şi metode. Studiu teoretico-bioetic, realizat prin abordările sistemico-activitațională şi discursivă. Rezultate. TB drept concept al spațiului cunoştințelor eticii biologice se determină pe de-a-ntregul de gradul manifestării bioeticii sociale şi a socio-comunicării, adică de nivelul de intensificare a bioetizării sociumului şi acomodării bioeticii la acesta. Bioetica globală, ca element de bază al vectorului moral al strategiei de supraviețuire, este pe deplin "calculată" în funcție de TB, care la rîndul său devine condiția necesară în devenirea eticii biologice de proporții planetare. Concluzii. Procesele de bioetizare a sociumului şi de adaptare a bioeticii la fragmentele realității sociale, constituind esența sociobioeticii, contribuie, în primul rînd, la depăşirea diversității morale în societate, în al doilea rînd, la transformarea pas cu pas a eticii biologice în una globală şi în al treilea rînd, în baza metodelor enunțate prin intermediul bioeticii sociale se stabileşte atribuția TB în constituirea bioeticii planetare. Cuvinte cheie: toleranță bioetică, bioetică socială, bioetică globală, bioetizarea sociumului, acomodarea bioeticii, pluralitate morală.
C<^ XLQ Lr^' CC(XC tU.^ £fU\,Z UCC^U QU^C <^U/aiLXU QCt/>m XSC/^LU XL (^uc^u cm ii,l.»CLU' Q.L'CS. QuD XU U^LGU UCUauU 5id^ /SCUl UQC^m* aCU liLLtf (^j^LQU TXU' <^X XLUU UiQC LXb ^gi dU3U' CIL UiX' i^LLrau' UG^t^LU Ua^L<^m ^ LiCLU ua*^ uxiru G^i^iLU xcuam aicml ^lqu aux ac/tm' qg^ xlq Lit*;* cct^ axe ixi.g iLL^Ĝ^t (^LU XfL^m GdULU g&u ucLUdu* al uq.gu x.:, ul^^u-m ^.^GrUL' uadxuStU ccQiCLi^Li: atGL.^** ccum ^uu cdxuu xu auCtCvL xctil uaL^ai: HXUudu« cclqu a4GL(^i UtX UGtQU QULUU Ol^ UXi.i.X<^ Ua^^^^ UUTL'tLU UGOuCL^Li: UaClGdj caoruu GiCvi^LUL ucitiaL uucuuu uaucLO caoruu GiC^^LUL u'adxLi^m' lcxluu xllu' xu^du GQXL<^Lr UULdu UGL^C CaQU.U G^^^LUL UadXL^^tU' LCL' XU.dU UCLQm U.X UGmU QLLUU uxmx<^ XCIJUU GtlULU" cL' XUtdli CaUdL. au^t L'fcX UCtOL! Qi.LUU UX(.LX<^ L!a^^/al. !h^ UUrUCLU QUUi uxo^i^ uculfflfc uuururLu* caocuu adxi^u' auo* aoruu aiauu lu^ G^mu ,^UJu liSZllU UQl%i.HgU.,' JiL XUt« LCLiaU-CC(^ uud&uu UXUvdu UcX UIwOU c^qIaiQ a«.LUi.j,D cLLfau «xu«.du lglx«,u«' «xu«.dLi GfcGLc^tU/.' //XUfcdu uaudu i.*aL^t»* a^ai^LU uc^QLfc "xu.du« uum caffla^JLUL cud^au uc^ql. «xutdu GdxL^m"' xl C//XU<.dLl« CLlL UUfcfcn uaicm LCt^U CwXUidUn Gtt^LQLGt. C^Xf^LU aLQL...LU' CCl,d TU latuau ul iizimixiMJ z>.ciu lu cxt^Ctm luaa axLU arm uatcua cl lcllciL* uui^ uuxLm CLCU a^a^m uc^ql* «xucdu« cudiau uc^aLt «xutdu adxuCm/.' auu lclu cumu ciL Xtii ulL 6igiii md^ uxuJu uadxL/^m glKlu i^cua<^Ll' xd xuu r^u ciumm axuitO cxGfcLl c^/auL aaa^LU uctCiLt »xuidLi«' aixmi tq^l aot^ii ciu xl cxqlgl! xulu' cau ffldLL.-xuJu adxu^m«* ucm acorn <^clx ca^^uL ad, i^L<^□ uxu^du uadxLruu caua CGuuL Gud iu ccum XU uoiaa^Lu uatL^du uctai* «xutdu« cudiai, ulllu u^^oLd aUfc «xu Jii adxL^fcU// XQX CAL xuJu adsL/^tU Gud i CLU CQtCll CXLli XCtCU liUld* U^LCLLI UQLXfcX(^fcU CXL i^di^ LiXLO C^li GXUlli GQUOU' UffllQU dU GUXc^UU C/^dU GdXL^dU' UGCdi dU CiXL ^UCd^ XU Uu^d <:(G^L<^ UQOiiaU UGIQ^U • G^^LU Gdxii^fcU C/J/a.U CXGX^LU «XLri C^cD// aifcaUi' G^LCU QdGndU UGXGflUU <^GULU (^GQuCLt^ir UQhG^h riU d.^ CLGL CG^ UXLD LGXldLUd UrG/AdU' AfcQUfc CLCL Gcru rLli UXLD LUGdLLL' t^^LUCU UUl .A tLb d.^ a^GUk CLO. UUld LUGO^dU* • G^ut^LU GdxL^fcU Ld^ clL /a<.aud acd^^Ld udi <^x u^ucl* c^ligx riL cLÛ G^^LU UGdXL^iU ALCU GXLGI GAQ^LUc gI UG^^LU AXdU Cd CC(^ XUL GGLC^QU U^dUi-O: UGOrUU UGdXLi^4U CCL^U CXLGI ^GLd LGCUiS GCd, GQtUU XULU GiJ^LU XCL^^U GdULU' GQICUU GdXLi^fcU' AUfcX GQtUU GltULU itid^ GdUUU t^X GGCt fflULX GdXLii GdUi.' X<^X CQLU 41ULX' tQLt XtiSldUL XL G^GLL U&LCi.\ XLUGU-QU ULX GCUd ULUCd ^UCLdU ULUcO XULd GGC^ ^L'LX ^LGL CLXffl XLtLl GQL^D C(^^ud u.a.d^ XLG cgqiclu ucda^u gul^ dfd^ Goruu Gdxi^^u lgul^ £fi^ qqxlu dfdf GOrUU GdXL^uU* CIU ULX UXA ^GLUU' UGL^t^ d^ma UACU GaLLU«,U C(^x UCALU Gdxii^U Uuli LLGX UGAGUU UGQLLUd AiiGL CL^LU /^XGL* kCL<^ XLD (^G/(Li^ CGQICUU XUrLCiU GUL<1 U£^<^L Xdl U(^LdU d Cd' tCL<^ XLQ (^jG^Li^ CGQtUU GdXL^iU QUli Cfd^ GQCLU XLtLCiU' QU XLCLCiU' CGL Oid^ UGUCL UUGLXd XL GOrUU UGdtLiU' CGL UCa.&.XaU UGULid UGQtLLU GOrUU GLrLLU UUCUCLU uCL(i,U (^UdU GQtUU GdXL^kU' CGL A<\ UGQXL<^Lt' XL GOrtU GLtLLU' CLLrGU XUJU UGLX(.U' GQCfcLU GLL^ Xd i^Zl XUJu 4!L(^ UC^CU QLQ GXLc^li' XU^ •■A XUcdU CGOrLU GdXL^^U UCUCU d nd G^fc^LU GfflLGU' XD ZQ (:,X QC/?tU' t:,Cd G^^LU GLLCCU' CQQtLU GLrLLU* ULL GtLl dL/i (^^LU IXU* CGQtLU UGLtUUU ai<\ G^^LUL CLLGX CULL Gdl* i^XCUl XU UC^fcU UUGLX.U fllGGCU QLCt^ XLD UGf.^ d^ULL Gdl CCtU Uld^tU' XLt^jD LLGX CXLUL GdXL/$fcU (^X fcQGcdL ^^lU' LXLI GCLLI LfOkCLU G^LQLU' d^>i Cd^ XLP LZ^d^' CGXC Lr^' <.LUS UQLQ UGXLi^U Li^UG^ XLUL d^Ud^tCU XQ^U LLtLi^U ZZi&Zd^ ^iSLGU IXU' CCt:, UULP ffli:, G^^^LU GXfflU &Zd^ .at* LXlI GCLLI LCQiCLU GfllLaLU CL. (^LCLffl XU UGdGCLU UCLU^U <^^^<:lLU CC Sd^ QLQ GXLc^L' C^ XLD .CL^ (^ACU fid^ CCL Oid^ QLQ CIU C/SULX ^LGL CGdLGL* Id^V. XL.L cLUL iXU C^ XLO dL^ dfJldi XLUU C/aULX CGXX CrQcCLU GUX.GLU' LLfGU d^G^^^d^\.\l Cd U.X LC^CU .a G^^LU XrL/a.U OiZQ xa XdU ClCi^U' Zd^>^ Zd^ XLD Lt.d CGXC LZ^d^ dL^ dfU XLLJU* ZZdĜ QtLU GLCLLU d^^d^ G^^LU XrL^.U GdULU /!!<:, G<.dLL XCXd GX.^U d^Zl UQCL GLL^ Xd d^Z^ XUcdU ^l.UU UL<^d' XC<^ .A ^CL XU.dU dlid^ UCCLU LXUdly <^LGL it^.U flUtX GdULU-UCUCU d' Cd Gi^<.«^LU XCLfldU aC^^.U .^iCd G^i^LU XCLffl.U GdULU' XCX. CLL*:, LGLLCC <:,CCL41 GUUD GCLXL UXL^C' >id^U Ul LLCGXLU dfiS•.d^iU XCLffl.U ac.ul 91 XQX CAL Oid, XLO GQUQ* zud&uu xuuD zAlu uciCQ liAzKu m LIUSU aucaiJu cuau fflcLD rclLLii ucicci uAz&u XU ULXU Qucaxu CXQU ua.m uuxczu (^ca..u u<;c XL CL-acul xul ciiamu x«u ua.LU uusu' ardixu gcq aoL^cu-.a ivi/n^.n XQLU Cfa.U ^Lau-UUCUTLU .CLc^U <^U.LU ^tUU.U XL C£<dLU.U' <^^QLL CGCUi ^uL Ua.UUdU liL-uTurtu ucmcu xca crqiclu u«dxuC.u .cl<:,u <;^rll <^ncur.p m.u zhqUiu GiLULU Xti.X(^ cii? uururiu cctoruu cidxL^tU kqcuu quluu xcl^^u UaJLCfcD CC(^ ffltUiL-IL ^odu ZUUZUCiU XCLiS^U' CCQCLU CILtCUU mc, Ci^t^LU XCI^.U UdULU' L<;X CLV^LU xn.ffl,.,.n* cd Cici. uuLiTuriu ^cJ UGL uucflLu' (^LLrGu* cxLi Z.QU RLcud CC(^ xu.du GdSLiS.U-u ecu liuucurm* au.x-uuLLCud ulx cqc^l r<;u lwlI ^cudu axu-dc^cL uucuru CU<;d GUP ULX QCIZA Qau Cl U<$d LXcCL CULI' CGLU fflULX* d^ZUdU GLGC.U' .<a.UU LXC.CL'-UCGUP u<;.^L CG^XcP UGda^ miz.Q cu«L xLp' xc.^ d^ Qidp cda^p LU ^IL-UCUUUffl Gl I'.QLU XL c^rup «^L XLUl CGLU flUl' <^LULU XLUL d^GAd, XL ^fflUd XLUL ^UdLaJ* Cd LLCP* d,J^lu CL aLnu uufflLu* cllclu culclu XL xb (^ca.^ xluI cl ucc.lu C1LC.P XL US.G' d,ULd CL tom XL XLUl' ^toL CL UtoU XL ^^L'toU GCALd.P ^d
Changing Paradigms: Ethics and Liturgical Freedom in a Time of Pandemic
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022
Changing Paradigms: Ethics and Liturgical Freedom in a Time of Pandemic Most people would agree that the Covid-19 pandemic turned the world upside down, causing irreversible mutations and transformations. World governments have been forced to put in place new laws in order to limit the spread of SARS-CoV-2. Due to restrictions and limitations, the economic, cultural, educational, and social systems took on the challenge of finding new ways of expression. ese effects were also felt by the various denominations in Romania. ey were forced to close their houses of prayer or to find new ways of fulfilling their mission. In this context, the Romanian Orthodox Church was strongly affected by governmental restrictions interfering with its liturgical practices. e Government gave up its position of neutrality and intervened proactively in liturgical practices that define the identity of the Romanian Orthodox Church. Regardless of its ethical implications, the legislative interventionism of the Government in the liturgical practices of the Romanian Orthodox Church led to irritation and a variety of reactions, the only reality one can notice being that the leadership of the Church has neither the courage to adopt new solution, nor the decisiveness to confront the State, both directions being mere individual initiatives. e ethical solutions we propose to the most controversial liturgical problems-the common Communion Spoon and the live broadcast of the Liturgy-are: (1) strengthening the liturgical catechesis in order to raise the awareness of the believers; (2) audacity to identify new solutions, as Communion is a method, not a doctrine (but the solution must be communal and hierarchical); (3) the use of means of communication such as Facebook and WhatsApp led to the emergence of virtual communities, which the Orthodox Church could use in order to strengthen its parish churches.
Journal for Ethics in Social Studies, 2019
Etică şi integritate în educaţie şi cercetare" [Ethics and integrity in education and research], a volume coordinated by Antonio Sandu and Bogdan Popoveniuc, published by Tritonic Publishing House in 2018, is a necessary book under the current conditions, in which plagiarism is a much too common practice. At the same time, publishing a book on this subject is an act of professional courage and shows that there is a real concern for improving the climate and ethics in the field of education and research. In this same line of inquiry, we will present the chapter "Educaţia în zorii mileniului al IIIlea. Încărcătura etică" [Education at the dawn of the third millennium. The ethical burden], authored by Mariana Leabu and Mircea Leabu.
Contribution of Ethics Committees in Achiving the Expertise of Biomedical World
2014
Teodor Ţîrdea, dr. hab. șt. med., prof. univ., cat. Filosofie şi Bioetică) Introducere. Dezvoltarea accelerată a ştiinţei şi tehnicii începând cu a doua jumătate a sec. XX şi utilizarea cunoştinţelor şi rezultatelor acestora în sfera biomedicală, a produs o schimbare enormă şi o reconceptualizare a cercetărilor biomedicale. Astfel, în Europa apar primele comitete de etică, care aveau rolul de reglator etic în domeniul cercetărilor biomedicale şi a sănătăţii. Scop. Evidenţierea rolului comitetelor de etică în procesul expertizei biomedicale. Material şi metode. În cadrul acestui studiu s-au folosit diferite publicaţii din domeniul dat atât din ţară, cât şi din străinătate, acestea făcând referinţă la activitatea, componenţa şi rolul comitetelor de etică în efectuarea unei expertize biomedicale; în acest context s-au aplicat metodele: analitică, structuralistă, etică, bioetică, istorico-medicală etc. Rezultate. Efectuarea unei expertize etice în medicină presupune evaluarea raportului dintre riscurile la care poate fi supus subiectul cercetării şi utilitatea obţinută în urma participării acestuia într-o cercetare. În acest moment nu trebuie să uităm de regula "de aur" a eticii biomedicaleinteresele pacientului sunt primare în raport cu interesele investigaţiei ştiintifice. Cea din urma reprezintă una dintre cauzele de bază a apariţiei comitetelor de etică, care vin în ajutorul pacienţilor, subiecţilor examinării. Concluzii. Pe parcursul efectuării unei expertize biomedicale comitetele de etică trebuie să analizeze şi să studieze importanţa investigaţiei; limitele implicarii în viaţa privată a subiectului cercetării; volumul şi gradul de acces la informaţie al cercetătorului etc. Astfel comitetele de etică devin un instrument efectiv de realizare a unei expertize calitative a lumii biomedicale. Cuvinte cheie: Comitet de etică, expertiză etică, cercetare biomedicală.
Esse Versus Habere – Dualitatea Voinței Umane –
Altarul Reîntregirii, 2019
Esse versus Habere-The Duality of Human Will 1. Man's existence for "to be" or for "to have", depends on how he understands his meaning in the world. This study aims to offer the reader an orthodox view on these two terms, in the hope that it touches the existential substance of contemporary man. When man "stole" deification, possession (of having) became an existential archetype in his physical structure. The serpent bound the soul of the primordial man to a phantasmagoria, a magical deification. The principle of possession expresses man's desire to transform the world into an object of consumption. The fundamental difference between possession and being is that things are worn out by their use, while the being exercised day by day develops to perfection. The need of transcendence, intrinsic to man, has undergone an ontological change that has found naive compensation in the field of technology. Fathers of the desert teaches us to evaluate the world through an unpassionate perception. The evangelical and patristic precepts put in contrast the desire for spiritual growth with a desire possession. This vision of detachment, gives man a sort of discernment that makes him responsible in relation to God, nature and to himself. St. John Chrysostom, recommends the desert as a pedagogical school against passions. The decision of the monks to go to the wilderness was motivated by both the desire to give up the world, possessions and honours, and to fully belong to God. In conclusion, compulsive opening to possessions and objects is mental and not spatial. The contemporary man needs to reflect on what really matters in an ephemeral world.
Etica Autonomiei Şi Etica Autenticităţii. Afinităţi, Distincţii Şi Opoziţii
2019
Atât etica autonomiei, cât si etica autenticităţii pot fi sintetizate prin aceeasi exigenţă metaforică de a deveni propriul tău stăpân. Aceasta nu este doar o simplă coincidenţă. Conceptul de autonomie si conceptul de autenticitate sunt concepte morale care poartă amprenta atomismului social, accentuând rezistenţa individului uman faţă de presiuni totalizatoare si holiste. Ca atare, cele două concepte sunt caracterizate de aceleasi opoziţii dintre „interior” si „exterior”, dintre auto- si hetero- , dintre „propriu” si „străin”. Cu toate acestea, o analiză atentă va dezvălui o serie de distincţii conceptuale dintre etica autnomiei si etica autenticităţii, distincţii ce vor face vizibilă tensiunea dintre un ideal iluminist al autoguvernării si un ideal romantic (sau, intr-un sens mai larg, contra-iluminist) al autoapartenenţei. Primul subliniază importanţa raţiunii in crearea unei comunităţi a individizilor ce se autolegislează moral, in timp ce al doilea subliniază importanţa emoţ...
Analele Universității Din Craiova. Seria Filosofie, 35(1), 2015
viXra, 2015
Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.