Premature rupture of membranes versus colonization/infection in newborns (original) (raw)
Related papers
Researches Related to the Reduction of Prematurity Through Premature Rupture of Membranes in 2017
Management Intercultural, 2017
Data from literature, especially from the US, has provided data on prediction, prevention and treatment of premature membrane rupture (RPM). RPM is a significant cause of premature birth and can cause complications of a term task. Considerable research on RPM has led to a better understanding of the mechanism of spontaneous breakage of membranes, risk factors, and good results for newborns resulting from such obstetrical events. Spontaneous rupture of the membranes increases the risk of intrauterine infection and umbilical cord compression as well as the risk of premature detachment of placenta. Newborn babies resulting from RPM have an increased risk of morbidity compared to gestational age, and the risk of infection is increased compared with other premature babies due to ancillary causes. If RPM occurs in the second trimester, there is an additional risk of pulmonary hypoplasia and hip dysplasia. Pre-term conservative treatment prolongs latency to birth. Antibiotics reduce the ri...
Limits of postnatal management of congenital diaphragmatic hernia
2018
Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Disciplina de Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Secţia Clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină si Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Disciplina de Neonatologie 5 Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginceologie ”Cuza-Vodă”, Iaşi, Centrul Regional de Terapie Intensivă NeonatalăIntroducere: Managementul postnatal al herniei diafragmatice congenitale (CDH) implică abordarea multidisciplinară şi este nonstandardizat în majoritatea centrelor de chirurgie pediatrică. Obiectiv: Evaluarea statusului managementului cazurilor cu hernie diafragmatică congenitală tratate într-un centru terţiar de chirurgie pediatrică, respectiv de terapie intensivă pediatrică. Material si Metode: Am revizuit rezultatele tuturor cazurilor de hernie diafragmatică congenitală din ultime...
Caracteristicile clinice ale infecției COVID-19 la copii
2021
Paediatrics Department, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. COVID-19 infection is common in the pediatric population, presenting a variety of respiratory manifestations and evolving with multiple complications. Objective of the study. Assessment of clinical signs in different age categories in children hospitalized with COVID-19 infection Material and Methods. The study included 64 children from the COVID-19 section, IMSP IMC, with a mean age of 2.04 ± 0.38 years (variations 1 day-17 years), divided into 5 age groups: 0-1 month, 1-12 months, 1 -3 years, 3-7 years,> 7 years. The methodology of the study expected to assess the significance of clinical manifestations in the COVID-19 infection episode. Results. The study found a higher frequency of the disease in infants– 32,81%. The nosological expression of the infection was dominated by pneumonia 93,75%:95%CI 84,76-98,27 and single cases(4 children)-upper respiratory infections. Severe evolution showed 17,19%:95%CI8,90-28,68, the...
DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2016
In vitro fertilization (IVF) and intracytoplasmatic sperm injection (ICSI) are well-established assisted reproductive biotechnologies used to overcome infertility in couples. Time-lapse monitoring is an imagistic technology which was elaborated to fulfill the need for observing the dynamics of the mammalian embryonic development in a continuous, non-invasive manner, without removing the embryos from the optimal culturing conditions. This technology offers unique information regarding the cleavage process, as well as morphological and structural modifications thus enabling the embryologists to select the embryos with elevated implantation potential.
Boala interstiţială pulmonară la copil: o problemă de diagnostic pentru clinician
Romanian Journal of Pediatrics, 2018
Boala interstiţiala pulmonară a copilulului (BIPC) este reprezentată de un grup foarte heterogen de afecţiuni genetice şi de dezvoltare rare, care sunt distincte faţă de cele descrise în patologia pulmonară a adultului (1,2). Cu toate că mecanismele care generează aceste afecţiuni sunt încă puţin înţelese, în ultima perioadă s-au făcut progrese în clasificarea acestora (3). Termenul de BIP (boală interstiţială pulmonară) este nespecific şi descrie caracteristici de remodelare ale interstiţiului pulmonar şi ale spaţiilor aeriene distale. Pentru diagnostic este necesară o abordare sistematică, cu o anamneză şi examinare clinică minuţioasă, excluderea afecţiunilor comune care se prezintă cu caracteristici similare şi referirea pacienţilor suspectaţi către centre cu expertiză (1). Diagnosticul precoce este important pentru stabilirea tratamentului şi prognostic, chiar dacă intervenţiile standardizate şi eficiente lipsesc de multe ori. Una dintre afecţiunile mai recent descrise, hiperplazia celulară neuroendocrină a sugarului (HNES), va fi prezentată ca exemplificare a necesităţii de recunoaştere clinică.
Management Intercultural, 2016
This study aims to identify new scientific data that will make possible a concrete assessment of the effects of oxytocin on the neuromotor development of newborns. Given the range of the proposed study, namely 0-5 years, one can identify research axioms dedicated to the prophylaxis sof retardation of neuromotor development. The research methods that will be used are: retrospective cohort study method - where patients (and newborns) that will be administered syntheticoxytocin during labor induction, will be considered the exposed cohort, while the patients (and, therefore, the newborns) that will not be administered oxytocin will represent the non-exposed cohort -, stratified and multiple variable analysis and the Batelle Developmental Inventory.
2015
Scop. Studierea factorilor prognostici care pot infl uenţa evoluţia postoperatorie a pacienţilor cu atrezie de esofag, ţinând cont de particularităţile loco-regionale ale problemei. Metode. S-a efectuat o analiză retrospectivă a documentelor medicale pentru 28 de pacienţi diagnosticaţi cu atrezie esofagiană între 2009-2014 în centrul autorilor, utilizând ca instrument de prelucrare a datelor regresia logistică. Supravieţuirea a fost considerată variabilă dependentă, iar detaliile demografi ce, greutatea la naştere, vârsta intervenţiei chirurgicale, anomaliile asociate, evoluţia postoperatorie şi managementul complicaţiilor au fost studiate ca şi variabile independente. Rezultate. Aplicând clasifi carea prognostică propusă de Spitz, grupul I cu greutatea la naştere (G.N.) ≥ 1.500 g, fără malformaţii cardiace majore, a cuprins 21 de nou-născuţi cu o mortalitate de 33%. Pentru 3 copii încadraţi în grupul II (G.N.≤1.500 g sau malformaţii cardiace majore) şi, respectiv, 4 copii din grupul III (G.N.≤1.500 g şi malformaţii cardiace asociate), mortalitatea a fost de 100%. Greutatea medie la naştere a fost de 2.282 g ±2DS, iar vârsta gestaţională medie de 31 de săptămâni. Vârsta la internare a fost de peste 24 de ore în 15 cazuri, cu deces în 13 dintre situaţii. Malformaţiile asociate cu cea mai mare pondere au fost cele cardiace. Tratamentul chirurgical a constat în: anastomoză primară (21 de cazuri), cervico-şi gastrostomie (6 cazuri), tehnica Foker (1 caz). Complicaţia postoperatorie cea mai frecventă a fost dezunirea anastomozei (la 6 pacienţi, cu deces în 4 situaţii). Concluzii. Analiza seriei studiate indică o rată de supravieţuire scăzută pentru această patologie în centrul autorilor. În plus, faţă de factorii de prognostic citaţi în literatură (greutatea şi vârsta mică la naştere, anomaliile congenitale asociate), întârzierea diagnosticului şi, implicit, a internării într-un centru terţiar, au contribuit la creşterea mortalităţii în lotul studiat. Rafi narea abordării multidisciplinare a acestei patologii ar putea determina în viitor o supravieţuire mai mare şi o îmbunătăţire a rezultatelor managementului terapeutic.
Evaluation of pulmonary radiological changes in children with COVID-19
Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Sciences, 2022
The article presents the evaluation of radiological changes of the chest in children with COVID-19 infection correlated with age. The study sample includes the following periods February-May 2021 and is divided into 5 groups, with the age: 0-1 month, 1-12 months, 1-3 years, 3-7 years,> 7 years. Radiological changes were analyzed in children with Covid-19 infection during the onset and condition, more frequently is detected the interstitial inflammation ”ground-glass opacity”. It has a frequency of about 60% in all study groups, with maximum enrollment in children up to one year 66.7%: 95% CI, 34.9-90.1 and in preschool children 57.1%: 95 % Cl, 38.6-90.9, χ2 = 0.9, p> 0.05. The study did not plan to evaluate postCOVID changes remotely to find more serious complications in these children.
Rickets in Children – a Continuous Challenge
Romanian Journal of Pediatrics, 2008
Rickets in children is a frequent nutritional disorder met even nowadays in clinical practice, with predominence of light and medium forms. Authors discuss the epidemiological and disease mechanisms' aspects, revealing specific risk factors for age groups along with hystological and pathogenical aspects. There are detailed descriptions of clinical and radiological aspects of disease and elements of positive and differential diagnosis. Prophylactic and curative treatment are issued after Bucharest ICMC, whose recommendations are an excellent guide. Finally, authors elaborate evolutive considerations in the absence of treatment and under specific therapy with vitamin D