GRECII DIN ROMÂNIA: ÎNSEMNĂRILE DE CĂLĂTORIE ALE UNUI JURNALIST ATENIAN LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA, Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” , t. LIV, 2017, p. 179−193 (original) (raw)
Related papers
2023
Nicola Nicolau: an Intellectual with an Unfair Posterity: This is the first in a series of three articles discussing the life and work of Nicola Nicolau (1762-1837), a Romanian merchant and scholar from the Transylvanian town of Brașov (Kronstadt, in the Habsburg Empire). Its chapters deal with Nicolau’s family and life, the books published by him, the question of their authorship, their sources, their circulation, and, finally, with Nicolau’s teaching activity. While settling, on the basis of primary sources, a number of earlier hypotheses and debates, it proposes some new hypotheses, which should be checked against further primary evidence.
Diacronia, 2017
Vita di Pietro este o lucrare alcătuită de grecul Antonio Catiforo în limba italiană, publicată la Veneția, în 1736; o versiune a sa în limba greacă a fost publicată tot la Veneția, un an mai tîrziu, de către Alexandros Kankellarios. Lucrarea conține șase cărți și sintetizează informațiile oferite de surse referitoare la epoca și personalitatea țarului rus. În română, ea a cunoscut mai multe traduceri la jumătatea și în a doua perioadă a secolului al XVIII-lea, în toate cele trei provincii românești. Numărul mare de copii arată interesul de care s-a bucurat această lucrare în epocă. Articolul de față prezintă cîteva particularități ale transferului numelor proprii din limba-sursă în limba-țintă. Am analizat patru tipuri de nume proprii: horonimul Moscovia și etnonimul aferent, horonime occidentale, antroponime rusești, antroponime de alte origini, urmărind felul în care traducătorii se raportează la sursă și diferențele dintre versiuni din acest punct de vedere.
Manuscrisul ,,Tetraevangheliarul grecesc” – hermeneutică și interpretări
Limbă, Literatură şi Folclor, 2021
O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei din Craiova, manuscris adus din Constantinopol în Țara Românească, se presupune, de dicheofilaxul Antim Critopol, (după ce în octombrie 1370 este numit de patriarhul Bisericii Mari, Filotei, întâiul stătător al Mitropoliei Severinului), cu o valoare incontestabilă și inestimabilă pentru cultura română, a apărut recent la Editura Mitropoliei Olteniei. Lucrarea-Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)-, deschide perspectiva, cum lasă să se înțeleagă autorii ei: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora, evidențierii și promovării în mediile academice din țară și din străinătate a unui manuscris biblic din secolul al XII-lea, prețios din punct de vedere istoric și teologic, confirmând și atestând astfel impactul produs de influența cultural-ecleziastică bizantină asupra spiritualității românești. Demersul exegetic, aprofundat, al cercetătorilor, axat pe "punerea în lumină" a unor informații de factură aghiografică, codicologică și paleografică, conținute de textele manuscrisului diortosit, prezintă un interes revelațional, cu deosebire de ordin predominant filologic și teologic. Prin urmare, studiul în discuție, având un pronunțat caracter pragmatic, se adaugă interpretărilor apărute, îndeosebi după apariția tiparului, cu privire la importanța, semnificația și înțe-lesului cuvântului Sfintei Scripturi. Fără a fi socotită drept un recurs la textul inițial al Tetraevan-gheliarului grecesc, lucrarea Studii despre
Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...
Analele Universității Din Craiova. Seria Filosofie, 35(1), 2015
viXra, 2015
Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.
Geography and encyclopaedism. Revisiting Gheorghe Lazăr: Between 1810 and 1822, Gheorghe Lazăr (1779/82-1823) composed or compiled four geography textbooks for the use of the Romanian schools of Transylvania and Walachia: a mathematical geography (1810), a geography of Transylvania (1815), an astronomical geography (1820), and a world geography (1822), respectively. The first two were destined for publication in Transylvania, but his superior blocked all attempts. The last two were used in the St. Sava College of Bucharest, and – according to a 1822 manifesto – the world geography was being prepared for publication. Like most of Lazăr’s Nachlass, they have been lost after his death. The present article discusses all the available information about these books and attempts to identify their sources on the basis of contextual data. It also underlines Lazăr’s long lasting interest for the subject matter of geography, which has been neglected by both his biographers and the historiography of geographical studies in Romanian culture. My thesis is that it should be understood as part of Lazăr’s encyclopaedicism, another dimension of his intellectual formation and academic profile which has been neglected. The last section, which places Lazăr in the context of the geographical textbook production during his mature life and the decades following his death, shows that many other manuscript textbooks have met with the same fate: they failed to reach the printing press and – sooner or later – have been lost.
Revista de istorie şi teorie literară, 2023
Mircea Eliade’s Interwar American Project: In his first year spent in India, 1929, Mircea Eliade nurtured two projects related to America, which remained unaccomplished. On the one hand, he was planning a long return trip to his homeland, which would pass through the United States. On the other hand, he considered obtaining a teaching position in an American university, the first target being Harvard. This early American project – hitherto unexplored – becomes symbolic in the perspective of Eliade’s subsequent evolution and choices. Decades later, as a professor at the University of Chicago, he turned down an invitation to occupy a chair at Harvard, which offered him far better conditions and opportunities than those in Chicago. We present here the first results of an ongoing research that tries to clarify all the details related to the young Eliade’s American project.