Un fapt divers atroce | Scena9, 22 February 2019 | on a new case of paedophilia, in 1872-3, by a Romanian 'founding father' (original) (raw)

Un cărturar nedreptățit: Nicola Nicolau (Studia interdisciplinaria. In memoriam magistri Barbu Ștefănescu, coord. G. Moisa, F. Ciure, S. Șipoș, I. Goman, Ed. Muzeului Țării Crișurilor / Centrul de Studii Transilvane, Oradea / Cluj-Napoca, 2023, pp. 313-340) [= Indo-historico-geographica 3.1]

2023

Nicola Nicolau: an Intellectual with an Unfair Posterity: This is the first in a series of three articles discussing the life and work of Nicola Nicolau (1762-1837), a Romanian merchant and scholar from the Transylvanian town of Brașov (Kronstadt, in the Habsburg Empire). Its chapters deal with Nicolau’s family and life, the books published by him, the question of their authorship, their sources, their circulation, and, finally, with Nicolau’s teaching activity. While settling, on the basis of primary sources, a number of earlier hypotheses and debates, it proposes some new hypotheses, which should be checked against further primary evidence.

Istoria cărŃii româneşti. Documente de arhivă Receptarea Pravilei de la Govora-perspectivă comparativă

Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...

Note despre numele proprii în traducerile românești din secolul al XVIII-lea ale Vieții lui Petru (de Antonio Catiforo)

Diacronia, 2017

Vita di Pietro este o lucrare alcătuită de grecul Antonio Catiforo în limba italiană, publicată la Veneția, în 1736; o versiune a sa în limba greacă a fost publicată tot la Veneția, un an mai tîrziu, de către Alexandros Kankellarios. Lucrarea conține șase cărți și sintetizează informațiile oferite de surse referitoare la epoca și personalitatea țarului rus. În română, ea a cunoscut mai multe traduceri la jumătatea și în a doua perioadă a secolului al XVIII-lea, în toate cele trei provincii românești. Numărul mare de copii arată interesul de care s-a bucurat această lucrare în epocă. Articolul de față prezintă cîteva particularități ale transferului numelor proprii din limba-sursă în limba-țintă. Am analizat patru tipuri de nume proprii: horonimul Moscovia și etnonimul aferent, horonime occidentale, antroponime rusești, antroponime de alte origini, urmărind felul în care traducătorii se raportează la sursă și diferențele dintre versiuni din acest punct de vedere.