Vlad Vornic (ed.) CERCETÃRI ARHEOLOGICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA. Campania 2018, Sesiunea Naţională de Rapoarte, 18 aprilie 2019 (Chișinău 2019) (original) (raw)
Related papers
2020
Background. The scientific research resulted in the discovery of some reality representations, disseminated at the society level through publications. The dissemination of knowledge about nutrition is an excellent way of educating the population. Objective of the study. To analyze the dissemination of scientific research on the topic "Nutrition". Material and Methods. There were analyzed 35 scientific articles on the topic "Nutrition" published in the Republic of Moldova, between 01.01.2014 and 31.12.2016. Object of study: scientific articles. Work tool: 29 question-grid of content analysis of scientific articles. Results. Of the 35 articles, in 8 articles the topic "Nutrition" had the main significance, in 5 articles -secondary connotation and in 22 articles – tangential. Most articles were from two academic fields: Public Health (18 articles) and General Medicine (8 articles). Only 2 articles had a well-determined research purpose. In both articles nu...
Cercetări Arheologice, 2020
Cercetările arheologice sistematice efectuate în situl pluristratificat de la Săveni-La Movile (județul Ialomița) au permis evidențierea, printre altele, a două niveluri de locuire eneolitice aparținând culturii Cernavodă I. În cuprinsul acestora, pe lângă inventarul obișnuit, au fost descoperite și șase fragmente ceramice cucuteniene, databile în etapa Cucuteni B 2 , ce reprezintă importuri în mediul cultural Cernavodă Ib. De asemenea, din cuprinsul a trei complexe arheologice (complexul nr. 4, complexul nr. 5 și locuința nr. 1), aparținând celui deal doilea nivel de locuire Cernavodă Ib (mai recent), au fost prelevate eșantioane de oase de animale ierbivore, care au fost analizate ulterior prin metoda radiocarbonului (14 C) la laboratorul din Poznan (Polonia), datele fiind apoi calibrate cu programul OxCal 4.2, dezvoltat de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Cele trei date plasează locuirea Cernavodă Ib de la Săveni în intervalul 3700-3500 B.C. Astfel, informațiile de cronologie relativă și absolută confirmă sincronismul existent între etapa Cucuteni B 2 și faza Cernavodă Ib. De altfel, la finalul eneoliticului din spațiul carpato-danubiano-pontic, cultura Cernavodă I a evoluat mai ales în prima jumătate a mileniului IV î.H., fiind sincronă pentru o lungă perioadă de timp cu faza Cucuteni B. Menționăm faptul că în prezentul studiu au fost incluse toate datele radiocarbon (14 C) certe existente în prezent pentru faza Cucuteni B și cultura Cernavodă I, cele credibile fiind avute în vedere în analiza noastră cronologică. Résumé: Nouvelles dates chronologiques pour les cultures cernavodă i et cucuteni, suite aux recherches archéologiques de săveni (département de ialomiȚa) Les recherches archéologiques programmées effectuées sur le site pluristratifié de Săveni-La Movile (département de Ialomiţa) ont mis en évidence, entre autres, deux niveaux d'habitats énéolithique appartenant à la culture Cernavodă I. Mis à part l'inventaire habituel, nous avons découvert six fragments de céramiques attribués à l'étape Cucuteni B 2 , représentant des importations dans un contexte culturel Cernavodă Ib. De même, à l'intérieur de trois complexes archéologiques (complexe no. 4, complexe no. 5 et l'habitation no. 1), tous situés au deuxième niveau d'habitation Cernavodă Ib (plus récent), des échantillons d'ossements animaux herbivores ont été prélevés et analysés ultérieurement par la méthode du radiocarbone (14 C) au laboratoire de Poznan (Pologne). Les dates ainsi obtenues ont été calibrées à l'aide du programme OxCal 4.2, développé par l'Université de Oxford (Grande Bretagne). Ces trois dates permettent de situer l'occupation Cernavodă Ib de Săveni dans l'intervalle chronologique 3700-3500 av. J.-C. Ainsi, les informations de chronologie relative et absolue confirme le synchronisme existant entre l'étape Cucuteni B 2 et la phase Cernavodă Ib. Au sein de l'espace carpato-danubiano-pontique, la culture Cernavodă I a évoluée vers la fin de l'énéolithique, notamment durant la première moitié du IV ème millénaire av. J.-C., en synchronie avec la phase Cucuteni B, et ce durant une longue période. Dans cette étude nous avons repris toutes les dates radiocarbone (14 C) disponibles pour la phase Cucuteni B et la culture Cernavodă I, les plus crédibles étant incluses dans notre analyse chronologique.
Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...
2022
In the Austrian Bukovina there were two private societies, with an archaeological-historical-museistic profile: the Museum Society of Siret, founded by Captain Josef von Gutter (1870-1886) and the Romanian Archaeological Society from Chernivtsi, founded and led by the amateur archaeologist Dionisie Olinescu (1886-1893). Olinescuʼs society took over an important part of the collections of the Museum Society of Siret, completed them and contributed directly to the foundation of the collections of the National Museum of Bukovina (Bukowiner Landes-Museum) in Chernivtsi (1893). The following article captures a small fragment from the life of Dionisie Olinescu, the most important Romanian archaeologist of the Austrian Bukovina, forced by unfavorable circumstances to leave the province in the year of 1893 and to take refuge in the Romanian Kingdom, where he had a quite difficult career trajectory. The letter in question contains some novel elements regarding Dionisie Olinescuʼs biography and family and his activity after 1893. The letter brings, at the same time, a modest contribution to the historiography of the archaeology of Bukovina.
Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu
Cercetări Arheologice, 2021
Lucrările de implementare a proiectului BRUA au impus și realizarea evaluării arheologice a traseului magistralei pentru gaze naturale și, apoi, implicit, în funcție de situații, a cercetărilor arheologice preventive. În cele ce urmează, ne vom opri asupra unor rezultate punctuale din zona de traseu BRUA din centrul județului Giurgiu-Mirău (com. Stoenești). Stratigrafia sitului este predominant naturală. Toate intervențiile stratigrafice (un foarte probabil sondaj de diagnostic-Cx2, două gropi medievale-Cx1 și Cx3, precum și o serie de stâlpi de lemn pe care îi atribuim unor împrejmuiri din anii 70-80 ai sec. al XX-lea) afectează un nivel de sol antic și sunt, stratigrafic, acoperite de nivelul celui actual, arat. Ceramica și resturile arheozoologice sunt singurele materiale descoperite și recuperate. Provin exclusiv din cuprinsul celor două complexe medievale. Chiar dacă inventarul Cx3 este mai slab cantitativ, caracteristicile ambelor categorii sunt unitare, dovedind atât o contemporaneitate, cât și manifestări și comportamente identice. În cadrul ansamblului ceramic al Cx1 au fost identificate și definite cinci categorii de pastă; materialul este parțial întregibil. Materialul ceramic descoperit în Cx3 este foarte fragmentar și în totalitate neîntregibil. Au fost identificate numai două categorii principale de pastă (P1 și P2, prezente și în cadrul ceramicii provenite din Cx1), cu variante nesemnificative. Datăm cele două complexe undeva în sec. al XVI-lea. Datarea materialului ceramic concordă cu prima atestare documentară a Mirăului. Chiar dacă cele două gropi au fost săpate pentru utilizarea sedimentelor-ea însăși o activitate nefirească, extragerea lutului fiind mai facilă din marginea terasei-, ele au fost folosite ulterior pentru redepozitare de deșeuri (?), inclusiv de resturi a numeroase focuri domestice. În cadrul economiei animaliere de la Mirău se creșteau o serie de animale domestice, printre acestea bovinele sunt predominate, ele fiind urmate de către ovicaprine și porcine care își dispută locul doi. Bovinele erau exploatate de o manieră mixtă (carne și lapte), dar nu trebuie omisă nici contribuția acestora la tracțiune (ca forță de muncă), în timp ce ovicaprinele erau crescute pentru produsele lor secundare (lapte și lână). Remarcăm consumul alimentar al calului (hipofagia) care probabil era ocazional. Acest fenomen este întâlnit de o manieră izolată în evul mediu românesc în ciuda interdicțiilor religioase. În cazul de față, ne putem gândi fie la un moment de criză alimentară, fie la valorificarea în alimentație a animalelor bătrâne/accidentate. Rezultatele acestui studiu includ utilizarea în alimentație și a peștilor (știuca, plătica, crapul, șalăul și somnul) și a păsărilor domestice (găina și gâsca). O serie de fragmente ceramice, ținând cont de caracteristicile fabric-ului, sunt preistorice-cel mai probabil, gumelnițene. Firește, sunt elemente intruzive în complexul respectiv. Informațiile de natură stratigrafică sunt pe deplin completate de cele arheozoologice. Lăsând deoparte rațiunile pentru care au fost săpate cele două gropi-estimăm că momentul principal de umplere antropică, plasat cronologic la scurt timp după excavare, s-a petrecut în sezonul cald, pentru ca, momentul principal de umplere naturală să aparțină sezonului rece. Revenirea antropică sesizată în cazul Cx1 se va fi petrecut la sfârșitul acestui sezon rece sau la debutul sezonului cald următor, dar nu are absolut niciuna din caracteristicile anterioare. Din păcate, cunoaștem foarte puțin despre locuirile rurale medievale din Țara Românească, cu elemente decelate pentru a putea fi comparate.
Tyragetia, 2015
Bells used in Christian churches are documentary sources due to the inscriptions, decorations and coats of arms available on them. Depending on the language in which the inscriptions were made, old bells had different names. The bells used to be donated to the churches by private persons, by the right of the founder, or by communities; the oldest bells of the medieval Moldavian state date back to the reign of Stephen the Great. The alloy used for bell casting contained copper, brass and a minor amount of silver or other elements. Bellfounders were itinerant, traveling from church to church to cast bells, the furnaces were built on sites, and the casting of large bells was carried out only during the warmer months. The most lasting operation was building the furnace and constructing the mold, and the most dangerous process was pouring the melt metal in a mold. This was followed by controlled cooling the bell, removing the mold material after the metal has solidifi ed, and finishing t...
Lucrările universitarilor bălţeni: Anuar 2009 : Bibliogr. sel
Biblioteca Ştiinţifică USARB eBooks, 2010
Codreanu-Bîrsanu, Aurelia. Unele aprecieri asupra nominaţiilor aproximative determinate de locutor / Aurelia Codreanu-Bîrsanu // Strategii actuale în lingvistică, glotodidactică şi ştiinţa literară : Colocviul şt. intern. organizat cu ocazia a 55-a aniversare a Fac. de Limbi şi Lit. Străine, ed. a 2-a,
Analele Universității Din Craiova. Seria Filosofie, 35(1), 2015
viXra, 2015
Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.
Geography and encyclopaedism. Revisiting Gheorghe Lazăr: Between 1810 and 1822, Gheorghe Lazăr (1779/82-1823) composed or compiled four geography textbooks for the use of the Romanian schools of Transylvania and Walachia: a mathematical geography (1810), a geography of Transylvania (1815), an astronomical geography (1820), and a world geography (1822), respectively. The first two were destined for publication in Transylvania, but his superior blocked all attempts. The last two were used in the St. Sava College of Bucharest, and – according to a 1822 manifesto – the world geography was being prepared for publication. Like most of Lazăr’s Nachlass, they have been lost after his death. The present article discusses all the available information about these books and attempts to identify their sources on the basis of contextual data. It also underlines Lazăr’s long lasting interest for the subject matter of geography, which has been neglected by both his biographers and the historiography of geographical studies in Romanian culture. My thesis is that it should be understood as part of Lazăr’s encyclopaedicism, another dimension of his intellectual formation and academic profile which has been neglected. The last section, which places Lazăr in the context of the geographical textbook production during his mature life and the decades following his death, shows that many other manuscript textbooks have met with the same fate: they failed to reach the printing press and – sooner or later – have been lost.