Asociația din România a „Junilor Turci” (original) (raw)
Related papers
Revista istorică, 2023
The city of Timişoara was one of the most important urban settlements in the southern parts of the Hungarian medieval kingdom. In 1552, following a brutal military campaign, Timişoara and its surroundings were occupied by Ottomans and integrated in the Empire. Although in the beginning was a real shock for the Christian communities inside the city (Catholic, Protestant and Orthodox), the religious life continued under Turkish rule. A lot of documents from the second half of the 16th century offer information about the cohabitation between different Christian denominations and, of course, the Christian-Muslim relations. The Ottoman authorities had established the best relations with Serbian Orthodox church, recognizing many of its privileges, even allowing the foundation of a Serbian Orthodox bishopric inside the city. The Catholic and Protestant communities felt much stronger Ottoman pressure, because the two Christian denominations tried to get support from Turkish authorities in their dispute over faith. In the early 1580, the Holy See sent the first missionaries to the city in order to help Catholic inhabitants and to stop Reformation to spread among them. The Protestant believers had their own dispute with the Catholics, but were not united at all: a few Lutherans, some Calvinists and even a curious Antitrinitarian bishopric under influence of Judaic theology can be found inside the city in the second half of the 16th century
The Aromanians in Contemporary Romania
Revista Română de Sociologie, 2011
THE AROMANIANS IN CONTEMPORARY ROMANIA Romanians are one of the native people from this part of Europe, the only heirs of the eastern Roman Empire. Romanians were born, as showed in historical and linguistic studies, on both sides of the Danube River, an ethnical continuity on both banks of the river, until the Slav people arrived in the 6th and 7th centuries AD. The political situation created after the First World War caused serious problems for the Aromanians in the newly created Balkan states. There were substantial population exchanges among the Balkanic countries (Greece, Turkey, Bulgaria). This situation led to the change of the ethnic composition in these countries There were three main emigration centers: Meglenia, Veria and Vodena. The idea of the Macedo-Romanians' migration to Cadrilater represents a consequence of the demographic pressure put on the Aromanian population living in Greece. The difficulties, which appeared, caused the migration to Cadrilater of an important Aromanian segment (more than 25 000), between 1925 and 1933. But these circumstances did not mean the end of their tragedy because they were displaced to Constanţa and Tulcea when territory in Cadrilater was ceded to Bulgaria (September 1940). In Dobrudja, the Macedo-Romanians are a linguistic and cultural community, but, at the same time, south-Danubian Romanians, due to hostile historical events, were forced to settle here. In their native lands, they were in contact with other Balkan people, being separated from the body of Carpathian and Danubian Romanianhood. Looking after sheep, carrying merchandise and trading were the main issues that shaped the common ethnic and linguistic aspects of survival on both sides of the Danube River. The paper is focused upon the situation and specific problems of the Aromanians living in contemporary Romania.
During the archaeological campaign of 2012 in the area of the Sultana-Malu Roșu cemetery, Mânăstirea commune, Călăraşi County, a large pit (C3/2012) was discovered. What caught our attention in particular was the stratigraphic relation and also the unusual size of the pit as compared to other complexes discovered in necropolis. Pit contained pottery, animal and human bones, burnt clay fragments, flint and polished stone artefacts. From de chrono-cultural point of view C3/2012 belongs to Vidra phase of the Boian culture. Contextual observations and complex analysis of ceramics, bone and lithic material from the filling of the pit allowed us to extract information regarding the chrono-cultural placement and functionality of the pit mentioned above.
Aspecte ale coordonării prin joncțiune în limba română veche
Diacronia, 2016
Abordarea coordonării prin joncțiune din perspectivă evolutivă a urmărit să edifice valorile discursive ale conectorilor, în formula completă a tiparelor acestei relații sintactice, și felul în care norma literară a selectat în timp elementele din fiecare subclasă. Au fost preluate informațiile statistice și cele referitoare la distribuția în ariile dialectale din studiile de specialitate recente, lucrarea recurgînd numai la exemplificări diverse, din textele românești ale primelor trei secole, evidențiind astfel continuitatea proceselor. Obiectivul principal al cercetării a fost integrarea în sistemul coordonării a tiparelor pe care cercetarea de pînă acum le-a neglijat în cea mai mare parte, chiar cînd era vorba de limba română actuală. A fost descrisă, de asemenea, (la raportul adversativ) și coordonarea din frazele de tip periodic, concesivă și condițională (aceasta din urmă nesemnalată în limba actuală), ca un fapt de continuitate: latina populară – limba română.
Tyragetia, 2015
Bells used in Christian churches are documentary sources due to the inscriptions, decorations and coats of arms available on them. Depending on the language in which the inscriptions were made, old bells had different names. The bells used to be donated to the churches by private persons, by the right of the founder, or by communities; the oldest bells of the medieval Moldavian state date back to the reign of Stephen the Great. The alloy used for bell casting contained copper, brass and a minor amount of silver or other elements. Bellfounders were itinerant, traveling from church to church to cast bells, the furnaces were built on sites, and the casting of large bells was carried out only during the warmer months. The most lasting operation was building the furnace and constructing the mold, and the most dangerous process was pouring the melt metal in a mold. This was followed by controlled cooling the bell, removing the mold material after the metal has solidifi ed, and finishing t...
Cercetări Arheologice, 2020
Cercetările arheologice sistematice efectuate în situl pluristratificat de la Săveni-La Movile (județul Ialomița) au permis evidențierea, printre altele, a două niveluri de locuire eneolitice aparținând culturii Cernavodă I. În cuprinsul acestora, pe lângă inventarul obișnuit, au fost descoperite și șase fragmente ceramice cucuteniene, databile în etapa Cucuteni B 2 , ce reprezintă importuri în mediul cultural Cernavodă Ib. De asemenea, din cuprinsul a trei complexe arheologice (complexul nr. 4, complexul nr. 5 și locuința nr. 1), aparținând celui deal doilea nivel de locuire Cernavodă Ib (mai recent), au fost prelevate eșantioane de oase de animale ierbivore, care au fost analizate ulterior prin metoda radiocarbonului (14 C) la laboratorul din Poznan (Polonia), datele fiind apoi calibrate cu programul OxCal 4.2, dezvoltat de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Cele trei date plasează locuirea Cernavodă Ib de la Săveni în intervalul 3700-3500 B.C. Astfel, informațiile de cronologie relativă și absolută confirmă sincronismul existent între etapa Cucuteni B 2 și faza Cernavodă Ib. De altfel, la finalul eneoliticului din spațiul carpato-danubiano-pontic, cultura Cernavodă I a evoluat mai ales în prima jumătate a mileniului IV î.H., fiind sincronă pentru o lungă perioadă de timp cu faza Cucuteni B. Menționăm faptul că în prezentul studiu au fost incluse toate datele radiocarbon (14 C) certe existente în prezent pentru faza Cucuteni B și cultura Cernavodă I, cele credibile fiind avute în vedere în analiza noastră cronologică. Résumé: Nouvelles dates chronologiques pour les cultures cernavodă i et cucuteni, suite aux recherches archéologiques de săveni (département de ialomiȚa) Les recherches archéologiques programmées effectuées sur le site pluristratifié de Săveni-La Movile (département de Ialomiţa) ont mis en évidence, entre autres, deux niveaux d'habitats énéolithique appartenant à la culture Cernavodă I. Mis à part l'inventaire habituel, nous avons découvert six fragments de céramiques attribués à l'étape Cucuteni B 2 , représentant des importations dans un contexte culturel Cernavodă Ib. De même, à l'intérieur de trois complexes archéologiques (complexe no. 4, complexe no. 5 et l'habitation no. 1), tous situés au deuxième niveau d'habitation Cernavodă Ib (plus récent), des échantillons d'ossements animaux herbivores ont été prélevés et analysés ultérieurement par la méthode du radiocarbone (14 C) au laboratoire de Poznan (Pologne). Les dates ainsi obtenues ont été calibrées à l'aide du programme OxCal 4.2, développé par l'Université de Oxford (Grande Bretagne). Ces trois dates permettent de situer l'occupation Cernavodă Ib de Săveni dans l'intervalle chronologique 3700-3500 av. J.-C. Ainsi, les informations de chronologie relative et absolue confirme le synchronisme existant entre l'étape Cucuteni B 2 et la phase Cernavodă Ib. Au sein de l'espace carpato-danubiano-pontique, la culture Cernavodă I a évoluée vers la fin de l'énéolithique, notamment durant la première moitié du IV ème millénaire av. J.-C., en synchronie avec la phase Cucuteni B, et ce durant une longue période. Dans cette étude nous avons repris toutes les dates radiocarbone (14 C) disponibles pour la phase Cucuteni B et la culture Cernavodă I, les plus crédibles étant incluses dans notre analyse chronologique.
Consideraţii asupra unei podoabe elenistice din aur din „Colecţia Orghidan”
Cercetări Arheologice, 1997
Bijuteriile elenistice, nu mai puţin decât alte forme de exprimare artistică ale grecilor din ultimele veacuri înainte de Cristos. invocă în mod constant apropiata legătură dintre om şl forţele supranaturale, care se întrepătrundeau cil viaţa sa. Abundă reprezentări de zei şi zeiţe, ca şl ale creaturilor mitologice variate. Adeseori divinităţile nu erau reprezentate ele însele, ci simbolizate de unul dintre atributele zeităţilor respective 1. Esté şl cazul unei interesante piese din "Colecţia Orghldan". care este expusă în Tezaurul istoric de la Muzeul Naţional de Istorie a României-un pandantiv din aur 2 , în formă de porumbel cu aripile strânse-ce sugerează asocierea cu Afrodita, pe care grecii o reprezentau purtată în ceruri de un car tras de porumbei 3. Pe pieptul păsării se încrucişează în chip de hamuri patru trese din filigran, ce converg către o casetă mică, rotundă, cu peretele din bandă din aur în "dinţi de lup", care încastrează un "cabochon" din piatră roşie.