ASTRA Salvenis, an II, numar 3, 2014 (original) (raw)

Lectura şi scările : Culegere de articole : [în vol.]

2021

Culegerea de articole reprezintă materialele celei de-a 2-a ediții a Conferinței Internaționale "Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare", organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în septembrie 2020. Temele abordate de către autori sunt de ordin teoretic cât și practic. Volumul al II lea reprezintă diferite abordări ale fenomenului lecturii.

Lucrările universitarilor bălţeni: Anuar 2009 : Bibliogr. sel

Biblioteca Ştiinţifică USARB eBooks, 2010

Codreanu-Bîrsanu, Aurelia. Unele aprecieri asupra nominaţiilor aproximative determinate de locutor / Aurelia Codreanu-Bîrsanu // Strategii actuale în lingvistică, glotodidactică şi ştiinţa literară : Colocviul şt. intern. organizat cu ocazia a 55-a aniversare a Fac. de Limbi şi Lit. Străine, ed. a 2-a,

Analele Universității Din Craiova. Seria Filosofie, 35(1), 2015

viXra, 2015

Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.

Manuscrisul ,,Tetraevangheliarul grecesc” – hermeneutică și interpretări

Limbă, Literatură şi Folclor, 2021

O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei din Craiova, manuscris adus din Constantinopol în Țara Românească, se presupune, de dicheofilaxul Antim Critopol, (după ce în octombrie 1370 este numit de patriarhul Bisericii Mari, Filotei, întâiul stătător al Mitropoliei Severinului), cu o valoare incontestabilă și inestimabilă pentru cultura română, a apărut recent la Editura Mitropoliei Olteniei. Lucrarea-Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)-, deschide perspectiva, cum lasă să se înțeleagă autorii ei: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora, evidențierii și promovării în mediile academice din țară și din străinătate a unui manuscris biblic din secolul al XII-lea, prețios din punct de vedere istoric și teologic, confirmând și atestând astfel impactul produs de influența cultural-ecleziastică bizantină asupra spiritualității românești. Demersul exegetic, aprofundat, al cercetătorilor, axat pe "punerea în lumină" a unor informații de factură aghiografică, codicologică și paleografică, conținute de textele manuscrisului diortosit, prezintă un interes revelațional, cu deosebire de ordin predominant filologic și teologic. Prin urmare, studiul în discuție, având un pronunțat caracter pragmatic, se adaugă interpretărilor apărute, îndeosebi după apariția tiparului, cu privire la importanța, semnificația și înțe-lesului cuvântului Sfintei Scripturi. Fără a fi socotită drept un recurs la textul inițial al Tetraevan-gheliarului grecesc, lucrarea Studii despre

Terra Sigillata de la Feldioara

Cercetări arheologice, 2022

Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987-1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.

Tipologia frazei în creația viereană [Articol]

USARB, 2016

The structure of the sentence in G. Vieru's poetry is directed towards simplified models, although there are many inversions of the constituent parts of sentences. The sentence is characterized by complexity (the number of compound sentences prevails over the composite ones). The composite sentences, actually, reflect the author's style, peculiarities of reflection, techniques to structure thoughts and ideas. It is worth mentioning that the syntactic complexity of the composite sentence makes the reading of a piece of literature difficult, but G. Vieru arranges the syntactic components very carefully, thus, offering the reader the possibility to penetrate to the essence at a more careful reading.

Bibliotecarul şi opera sa în universul bibliografic [Articol]

2011

The librarian and his work in the bibliographic universe Varvara GANEA, bibliotecar principal The author aims to influence the stereotypes created in time about the library and librarian by relating important segments of the work of the "Alecu Russo" State University Scientific Library from Balti. In the present article the author analyzes the scientific work of librarians, the level of professionalism, ability to communicate, the values of the institution: traditional collections, electronic resources, services, opportunities and library products. Omul adevărat, cu tot ce realizează, se realizează şi pe el! Igor P. Jechiu. Edelgard Bulmahn, ministru al Educaţiei în Germania, afirma într-un interviu din 2001 că cele mai importante bunuri din societatea cunoaşterii sînt o bună educaţie, creativitate şi competenţă. Societatea în care trăim ne determină să acceptăm modificări radicale la nivel de individ, de grup, instituţie, comunitate, de relaţii interumane. Cel mai mare impact asupra comunităţii în vederea receptării imaginii unei instituţii bibliotecare îl exercită bibliotecarul. Nivelul de profesionalism, capacitatea de a comunica cu utilizatorii în procesul prestarii serviciilor, reliefează imaginea celui care reprezintă biblioteca. Mai multe studii demonstrează, că personalul Bibliotecii Ştiinţifice de la Bălţi este unul instruit, calificat, deschis spre comunicare. Mentalitatea bibliotecarilor s-a schimbat mult odată cu valorificarea noilor tehnologii de informare şi comunicare. Diversificarea purtătorilor de informaţii influenţează indiscutabil dezvoltarea bibliotecară. Noul termen, lifewide learning, indică durata învăţării-toată viaţa. Imaginea unei instituţii se constituie din eforturile zilnice ale colaboratorilor ei, cînd se investeşte în activitatea profesională tot ce este mai bun. Imaginea se creează în timp, prin strategii bine gândite, muncă sistematică, răbdare, pasiune, competenţe, abilitate şi dorinţă de a îndeplimi obligaţiunile cât mai conştiincios şi creator. Astfel, devine important succesul final al acestei activităţi, de care depinde