V. Vornic, S. Matveev, Un mormânt din epoca hunică descoperit la Costești, In: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. Ediţia VIII. Program. Rezumatele comunicărilor, Chişinău, 2022, pag. 39. (original) (raw)
Related papers
2022
In the Austrian Bukovina there were two private societies, with an archaeological-historical-museistic profile: the Museum Society of Siret, founded by Captain Josef von Gutter (1870-1886) and the Romanian Archaeological Society from Chernivtsi, founded and led by the amateur archaeologist Dionisie Olinescu (1886-1893). Olinescuʼs society took over an important part of the collections of the Museum Society of Siret, completed them and contributed directly to the foundation of the collections of the National Museum of Bukovina (Bukowiner Landes-Museum) in Chernivtsi (1893). The following article captures a small fragment from the life of Dionisie Olinescu, the most important Romanian archaeologist of the Austrian Bukovina, forced by unfavorable circumstances to leave the province in the year of 1893 and to take refuge in the Romanian Kingdom, where he had a quite difficult career trajectory. The letter in question contains some novel elements regarding Dionisie Olinescuʼs biography and family and his activity after 1893. The letter brings, at the same time, a modest contribution to the historiography of the archaeology of Bukovina.
Crisia LII, Supliment nr. 1, 2022
When we started the archaeological research in the Bronze Age tell settlement and Middle Ages Monastery at Sântion, back in 2015, we paid special attention to landscape research near the site. During the documentary stage we encountered some remarks that indicated that the landscape around the site had changed radically over a few decades, which would underline the idea that the archaeological landscape from the Bronze Age it was quite different from what we see today. Subsequently we searched for the maps that allow to determine the extent of the changes in the Crișul Repede river course and to analyze the relation between the tell-settlement and Crișul Repede river. In 2022, after a period marked by financial shortages and the break forced by the COVID-19 epidemic, we managed to resume work on this site.
Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...
Cercetări arheologice, 2006
The lithic inventory (artifacts and rock fragments) discovered on the Eneolithic tell-type settlement Borduşani Popină during the 1995-1997 archaeological excavations represents several rock types: silicolith, limestone, marl, gritty limestone, sandstone, micro-conglomerate, green-schist, mica-schist, quartzite, dolerite and granodiorite. Most of these rock types crop out on large areas in Dobrogea, with potential source areas for the lithic material located as close as 10-20 km away from the settlement. However, for the igneous rocks the closest outcrops are located in North Dobrogea, at distances of minimum 70-80 km from the settlement.
Cercetări Arheologice, 2020
Cercetările arheologice sistematice efectuate în situl pluristratificat de la Săveni-La Movile (județul Ialomița) au permis evidențierea, printre altele, a două niveluri de locuire eneolitice aparținând culturii Cernavodă I. În cuprinsul acestora, pe lângă inventarul obișnuit, au fost descoperite și șase fragmente ceramice cucuteniene, databile în etapa Cucuteni B 2 , ce reprezintă importuri în mediul cultural Cernavodă Ib. De asemenea, din cuprinsul a trei complexe arheologice (complexul nr. 4, complexul nr. 5 și locuința nr. 1), aparținând celui deal doilea nivel de locuire Cernavodă Ib (mai recent), au fost prelevate eșantioane de oase de animale ierbivore, care au fost analizate ulterior prin metoda radiocarbonului (14 C) la laboratorul din Poznan (Polonia), datele fiind apoi calibrate cu programul OxCal 4.2, dezvoltat de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Cele trei date plasează locuirea Cernavodă Ib de la Săveni în intervalul 3700-3500 B.C. Astfel, informațiile de cronologie relativă și absolută confirmă sincronismul existent între etapa Cucuteni B 2 și faza Cernavodă Ib. De altfel, la finalul eneoliticului din spațiul carpato-danubiano-pontic, cultura Cernavodă I a evoluat mai ales în prima jumătate a mileniului IV î.H., fiind sincronă pentru o lungă perioadă de timp cu faza Cucuteni B. Menționăm faptul că în prezentul studiu au fost incluse toate datele radiocarbon (14 C) certe existente în prezent pentru faza Cucuteni B și cultura Cernavodă I, cele credibile fiind avute în vedere în analiza noastră cronologică. Résumé: Nouvelles dates chronologiques pour les cultures cernavodă i et cucuteni, suite aux recherches archéologiques de săveni (département de ialomiȚa) Les recherches archéologiques programmées effectuées sur le site pluristratifié de Săveni-La Movile (département de Ialomiţa) ont mis en évidence, entre autres, deux niveaux d'habitats énéolithique appartenant à la culture Cernavodă I. Mis à part l'inventaire habituel, nous avons découvert six fragments de céramiques attribués à l'étape Cucuteni B 2 , représentant des importations dans un contexte culturel Cernavodă Ib. De même, à l'intérieur de trois complexes archéologiques (complexe no. 4, complexe no. 5 et l'habitation no. 1), tous situés au deuxième niveau d'habitation Cernavodă Ib (plus récent), des échantillons d'ossements animaux herbivores ont été prélevés et analysés ultérieurement par la méthode du radiocarbone (14 C) au laboratoire de Poznan (Pologne). Les dates ainsi obtenues ont été calibrées à l'aide du programme OxCal 4.2, développé par l'Université de Oxford (Grande Bretagne). Ces trois dates permettent de situer l'occupation Cernavodă Ib de Săveni dans l'intervalle chronologique 3700-3500 av. J.-C. Ainsi, les informations de chronologie relative et absolue confirme le synchronisme existant entre l'étape Cucuteni B 2 et la phase Cernavodă Ib. Au sein de l'espace carpato-danubiano-pontique, la culture Cernavodă I a évoluée vers la fin de l'énéolithique, notamment durant la première moitié du IV ème millénaire av. J.-C., en synchronie avec la phase Cucuteni B, et ce durant une longue période. Dans cette étude nous avons repris toutes les dates radiocarbone (14 C) disponibles pour la phase Cucuteni B et la culture Cernavodă I, les plus crédibles étant incluses dans notre analyse chronologique.
2023
Nicola Nicolau: an Intellectual with an Unfair Posterity: This is the first in a series of three articles discussing the life and work of Nicola Nicolau (1762-1837), a Romanian merchant and scholar from the Transylvanian town of Brașov (Kronstadt, in the Habsburg Empire). Its chapters deal with Nicolau’s family and life, the books published by him, the question of their authorship, their sources, their circulation, and, finally, with Nicolau’s teaching activity. While settling, on the basis of primary sources, a number of earlier hypotheses and debates, it proposes some new hypotheses, which should be checked against further primary evidence.
During the archaeological campaign of 2012 in the area of the Sultana-Malu Roșu cemetery, Mânăstirea commune, Călăraşi County, a large pit (C3/2012) was discovered. What caught our attention in particular was the stratigraphic relation and also the unusual size of the pit as compared to other complexes discovered in necropolis. Pit contained pottery, animal and human bones, burnt clay fragments, flint and polished stone artefacts. From de chrono-cultural point of view C3/2012 belongs to Vidra phase of the Boian culture. Contextual observations and complex analysis of ceramics, bone and lithic material from the filling of the pit allowed us to extract information regarding the chrono-cultural placement and functionality of the pit mentioned above.
Cercetări arheologice preventive în județul Giurgiu
Cercetări Arheologice, 2021
Lucrările de implementare a proiectului BRUA au impus și realizarea evaluării arheologice a traseului magistralei pentru gaze naturale și, apoi, implicit, în funcție de situații, a cercetărilor arheologice preventive. În cele ce urmează, ne vom opri asupra unor rezultate punctuale din zona de traseu BRUA din centrul județului Giurgiu-Mirău (com. Stoenești). Stratigrafia sitului este predominant naturală. Toate intervențiile stratigrafice (un foarte probabil sondaj de diagnostic-Cx2, două gropi medievale-Cx1 și Cx3, precum și o serie de stâlpi de lemn pe care îi atribuim unor împrejmuiri din anii 70-80 ai sec. al XX-lea) afectează un nivel de sol antic și sunt, stratigrafic, acoperite de nivelul celui actual, arat. Ceramica și resturile arheozoologice sunt singurele materiale descoperite și recuperate. Provin exclusiv din cuprinsul celor două complexe medievale. Chiar dacă inventarul Cx3 este mai slab cantitativ, caracteristicile ambelor categorii sunt unitare, dovedind atât o contemporaneitate, cât și manifestări și comportamente identice. În cadrul ansamblului ceramic al Cx1 au fost identificate și definite cinci categorii de pastă; materialul este parțial întregibil. Materialul ceramic descoperit în Cx3 este foarte fragmentar și în totalitate neîntregibil. Au fost identificate numai două categorii principale de pastă (P1 și P2, prezente și în cadrul ceramicii provenite din Cx1), cu variante nesemnificative. Datăm cele două complexe undeva în sec. al XVI-lea. Datarea materialului ceramic concordă cu prima atestare documentară a Mirăului. Chiar dacă cele două gropi au fost săpate pentru utilizarea sedimentelor-ea însăși o activitate nefirească, extragerea lutului fiind mai facilă din marginea terasei-, ele au fost folosite ulterior pentru redepozitare de deșeuri (?), inclusiv de resturi a numeroase focuri domestice. În cadrul economiei animaliere de la Mirău se creșteau o serie de animale domestice, printre acestea bovinele sunt predominate, ele fiind urmate de către ovicaprine și porcine care își dispută locul doi. Bovinele erau exploatate de o manieră mixtă (carne și lapte), dar nu trebuie omisă nici contribuția acestora la tracțiune (ca forță de muncă), în timp ce ovicaprinele erau crescute pentru produsele lor secundare (lapte și lână). Remarcăm consumul alimentar al calului (hipofagia) care probabil era ocazional. Acest fenomen este întâlnit de o manieră izolată în evul mediu românesc în ciuda interdicțiilor religioase. În cazul de față, ne putem gândi fie la un moment de criză alimentară, fie la valorificarea în alimentație a animalelor bătrâne/accidentate. Rezultatele acestui studiu includ utilizarea în alimentație și a peștilor (știuca, plătica, crapul, șalăul și somnul) și a păsărilor domestice (găina și gâsca). O serie de fragmente ceramice, ținând cont de caracteristicile fabric-ului, sunt preistorice-cel mai probabil, gumelnițene. Firește, sunt elemente intruzive în complexul respectiv. Informațiile de natură stratigrafică sunt pe deplin completate de cele arheozoologice. Lăsând deoparte rațiunile pentru care au fost săpate cele două gropi-estimăm că momentul principal de umplere antropică, plasat cronologic la scurt timp după excavare, s-a petrecut în sezonul cald, pentru ca, momentul principal de umplere naturală să aparțină sezonului rece. Revenirea antropică sesizată în cazul Cx1 se va fi petrecut la sfârșitul acestui sezon rece sau la debutul sezonului cald următor, dar nu are absolut niciuna din caracteristicile anterioare. Din păcate, cunoaștem foarte puțin despre locuirile rurale medievale din Țara Românească, cu elemente decelate pentru a putea fi comparate.