Pre-Print Papers of the 18th International Saga Conference: Sagas and the Circum-Baltic Arena:, Helsinki and Tallinn, 7–14 August 2022 (ed. Frog, Joonas Ahola, Jesse Barber & Karolina Kouvola) (original) (raw)
Related papers
Cercetări Arheologice, 2021
Pandantivele-căldărușă din mediul sarmatic. Câteva observaȚii pe marginea originii, datării și utilizării acestor amulete în lumea barbară Pandantivele-căldărușă au avut o largă răspândire în diverse medii culturale din spațiul cuprins între nordul-estul Mării Negre și Europa Centrală. Studiul de faţă încearcă, fără a avea pretenții de exhaustivitate, o analiză a pieselor de acest tip în mediul sarmatic. Autorul examinează aceste pandantive din mediul sarmatic alături de cel din alte medii culturale, într-un context mai larg și constată că în mediul sarmatic pandantivele-căldărușă provin cu precădere din morminte de copii și femei, fiind întâlnite atât în morminte bogate, cât și în cele mai sărăcăcioase. Autorul remarcă că cele mai timpurii exemplare de astfel de pandantive sunt din spațiul nord-pontic și provin din complexe ce se datează în sec. II-I a. Chr., fapt ce sugerează, originea pandantivelor-căldărușă, alături de alte tipuri de pandantive, în regiunea nord-pontică. În sec. I a. Chr. aceste pandantive sunt prezente la scitii târzii și sarmați din nordul și nord-vestul Mării Negre, dar și în mediul geto-dacic și germanic (cultura Poieneşti-Lucășeuca). Odată cu secolul I p. Chr. numărul pandantivelor-căldărușă crește semnificativ în mediul scitic târziu, sarmatic, geto-dacic, dar și în cadrul necropolelor orașelor și așezărilor din zona nord-pontică. Tot din această perioadă ele încep să fie atestate și în arealul culturii Przeworsk. În urma analizei descoperirilor de pandantivele-căldărușă din mediul sarmatic s-a ajuns la concluzia că nu se poate vorbi de o utilizare intensă a lor de către sarmați, precum în cazul altor tipuri de pandantive. Autorul remarcă că marea majoritatea a pandantivelor-căldărușă din mediul sarmatic nord și nord-vest pontic sunt din morminte ce se datează în intervalul cronologic cuprins între mijlocul sec. I p. Chr.-începutul/primele decenii ale sec. II p. Chr. De asemenea s-a constatat că astfel de artefacte se întâlnesc rareori în morminte sarmatice din a doua jumătate a sec. II-prima jumătate a sec. III p. Chr., dar și că lipsesc în a doua etapă a perioadei sarmatice târzii (a doua jumătate a sec. III-sec. IV p. Chr.). Ca urmare a analizei complexelor funerare sarmatice din Câmpia Panonică în care au fost descoperite pandantivecăldărușă se conchide că obiceiul purtării acestor pandantive de către femei și copii a fost adus în acest spațiu în a doua jumătate a sec. I p. Chr. de primele grupuri de sarmați așezați în această regiune. Nu în ultimul rând s-a remarcat că în mediul sarmatic din acest areal geografic aceste artefacte au fost utilizate, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toată durata locuirii lor în acest areal geografic. În final se conchide că utilizarea masivă a pandantivelor-căldărușă în sec. II-IV p. Chr. în diverse medii culturale din spațiul cuprins între nordul Mării Negre și Europa Centrală indică faptul că ele au devenit artefacte "supranaţionale", fiind produse și utilizate de diverse populații din acest areal geografic.
The diffusion of wheel and sun representations is a well-known phenomenon connecting northern Europe to the Aegean. In the Late Bronze Age the wheel/sun iconography was reproduced on different types of bronze objects such as pendants, pin-heads, armour and belts, and also appears on objects made of tusk, bone, clay and even wood and cloth. This paper focuses on the pendants that show the wheel/sun iconography and on the entanglement between symbolic and economic aspects of these objects within the Bronze Age European economic and cultural system. Bronze pendants displaying wheel iconography are found in both graves and hoards from heterogeneous geographic and cultural contexts spreading from central Europe to Italy and Greece. Adopting a chaine opératoire approach, the wheel-pendants from four Late Bronze Age hoards will be discussed: Kanalski Vrh I (Slovenia), Monte Cavanero (Italy), Villethierry (France), and Coste del Marano (Italy).