Patrimoniul și patrimonializare: experiența țărilor europene și Republicii Moldova (original) (raw)
Related papers
Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor în Țara Românească și Moldova în secoele XVIII-XIX
Studia Universitatis Babeş-Bolyai Iurisprudentia, 2019
Studiul urmărește evoluţia istorică a drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor, cuprinsă în codificările din vechiul drept românesc scris. Întinderea și natura drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor au variat în funcţie de diferite elemente, precum: starea de sărăcie a partenerului de viaţă, menţinerea văduviei, numărul descendenţilor rezultaţi din căsătorie, vârsta la care aceștia din urmă decedau, calculată de la data deschiderii moștenirii ascendentului etc. Până la aplicarea Codului civil Cuza în 1865, singurul regim matrimonial aplicabil în vechiul drept românesc scris era regimul dotal. Am analizat care a fost soarta bunurilor dotale în cazul predecesului unuia dintre soţi, întrucât, alături de avantajele patrimoniale obţinute pe tărâm succesoral, soţul supravieţuitor avea beneficii substanţiale din desfacerea regimului matrimonial.
Privatization of Industry in Central and Eastern European Countries
Revista De Economie Mondiala the Journal of Global Economics, 2014
De la căderea regimului comunist, la începutul anilor 1990, ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au parcurs mai multe faze ale tranziţiei, având drept scop principal liberalizarea economiilor. Experienţele parcurse, de la economia centralizată planificată la o economie de piaţă, au oferit economiştilor un prilej de cercetare atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. Deoarece problemele tranziţiei din ţările ECE nu sunt pe deplin rezolvate, economiştii încă dezbat diferitele strategii ale tranziţiei şi impactul lor economic. Scopul acestui articol îl constituie analiza teoretică şi empirică a procesului de privatizare din industria ţărilor central şi est europene, în prezent membre ale Uniunii Europene, precum şi a principalilor indicatori economici asociaţi acestui proces, pentru a identifica deficienţele structurale existente sau apărute în economiile statelor postcomuniste.
Tyragetia, 2015
Bells used in Christian churches are documentary sources due to the inscriptions, decorations and coats of arms available on them. Depending on the language in which the inscriptions were made, old bells had different names. The bells used to be donated to the churches by private persons, by the right of the founder, or by communities; the oldest bells of the medieval Moldavian state date back to the reign of Stephen the Great. The alloy used for bell casting contained copper, brass and a minor amount of silver or other elements. Bellfounders were itinerant, traveling from church to church to cast bells, the furnaces were built on sites, and the casting of large bells was carried out only during the warmer months. The most lasting operation was building the furnace and constructing the mold, and the most dangerous process was pouring the melt metal in a mold. This was followed by controlled cooling the bell, removing the mold material after the metal has solidifi ed, and finishing t...
Politica moștenirii culturale în Suedia: tradiții și practici ale unui management eficient
DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2017
The main goal of the paper is to analyze Swedish cultural heritage preservation policy, legal framework, and management practices. The work is based on the analysis of the legal framework, discussions and interviews with Swedish experts and scientific publications. The study discusses the transition from cultural policy to heritage policy, which makes Sweden one of the few states to have a special heritage policy. The paper presents the responsibilities of institutions in the field of cultural heritage: the Swedish National Heritage Board, the regional administrative councils, the inter-and intra-sectorial collaboration. The Historic Environment Act, which is the main normative act in this field, is analysed in detail. There is a summary of access to information, Data Bases and the communication system in the field of cultural heritage, as well as recent trends in the development of much more efficient Data Bases. Several specific issues, such as the export of cultural goods, the organization, monitoring, and reporting of archaeological surveys, research costs, compensation, and redemption, were also discussed in the study. The article also addresses issues of accountability for heritage crimes, appeals and a special emphasis on illegal archaeology: preventing, combating and punishments. Finally, the heritage police is discussed, a newly created unit under National Police, that deals with natural and cultural heritage crimes. Thus, the paper is a synthetic analysis of the cultural heritage protection system in Sweden, which can be a model for other states as well.
Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...
Die Historischen Kulturlandschaften Rumäniens Und Ihre Verwertungsmöglichkeiten
Peisajele culturale istorice ale României şi posibilităţile lor de valorificare. În România cercetarea sistematică a peisajelor se află abia la început. Peisajele culturale istorice şi elementele lor se găsesc peste tot, dar în prezent ele sunt supuse unor modificări rapide şi necontrolate. Cu toate că România a aderat în 2002 la Convenţia Europeană a Peisajelor, rezultatele unei valorificări în cadrul planurilor de dezvoltare durabilă se lasă aşteptate. România se află la intersecţia unor mari regiuni ale Europei (Centrale, de Sud est şi de Est), ceea ce îi conferă un amestec caracteristic de peisaje culturale, create de majoritatea română, dar şi de numeroasele minorităţi. Aceste peisaje culturale istorice în prezent sunt periclitate, din cauza depopulării, a emigrării unor minorităţi şi din cauza reînnoirilor accelerate şi necontrolate, mai cu seamă după 1990. Se impune o strategie prin care să se asigure o colaborare a factorilor de decizie locale şi regionale cu organizaţiile l...
2013
Ce sunt și ce fac partidele politice? Iată două întrebări conexe la care toate regimurile postcomuniste au fost nevoite să ofere răspunsuri, atât în ordinea practicilor colective, cât și în orizontul normelor politice. Aceste răspunsuri nu au fost nici unidimensionale și nici definitive. Ele nu s-au aflat gata făcute la dispoziția artizanilor postcomunismului, ci au făcut dimpotrivă obiectul unui proces de invenție politică plasat în chiar centrul itinerariului democratizării postcomuniste. Partidele politice se cuvin privite din mai multe perspective. Partidele sunt organizații, spații structurate de apartenență și dominație care ordonează acțiunea membrilor în demersuri colective a căror raționalitate se raportează la exercițiul imediat și efectiv al puterii politice 2. Partidele politice sunt de asemenea purtătoarele unor identități colective, producătoare de sensuri și solidarități politice, promotoarele unor viziuni mai mult sau mai puțin articulate asupra modurilor dezirabile de organizare a coexistenței în perspectiva temporală mai amplă a guvernării. Partidele politice sunt în egală măsură instituții 3 ale politicii democratice, piese indispensabile ale dispozitivului contemporan de actualizare a proiectului democratic și, cu acest titlu, actori al căror rol și loc sunt mai mult sau mai puțin explicit reglementate de Constituții și legi. Cele trei dimensiuni explică de ce partidele, ca obiecte politice, sunt întotdeauna prinse în tensiunea dintre practicile de societate, credințele și valorile colective și normele politice. Actualizate în zone diferite ale societății și organizate în arene distincte ale politicii democratice 4 , cele trei dimensiuni sunt departe de a fi spontan armonioase, în măsura în care practicile organizaționale ale partidelor 1 Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815 "Socie tatea Bazată pe Cunoaștere-cercetări, dezbateri, perspective", cofinanțat de Uniunea