Re-experimentarea ca proces de orientare şi sprijin în preadolescenţă. Aportul adus de permisiunile din Analiza Tranzacţională (original) (raw)

Cadrul Formativ De Facilitare a Adaptarii Psihosociale La Vârsta Adolescenței

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este descris cadrul formativ de facilitare a adaptării psihosociale la vârsta adolescenței, prin valorile experimentale comparate la etapele de test-retest, în cadrul experimentului formativ, pentru adaptarea psihosocială, adaptabilitatea psihosocială și componentele: acceptare de sine, acceptarea celorlalți, confort emoțional, internalitate, tendințe de dominare. Se prezintă scopul programului formativ "Facilitarea adaptării psihosociale a adolescentului", descrierea eșantionului, modul de selectare a adolescenților pentru grupul experimental și grupul de control, precum și unele detalii cu privire la ședințele realizate în cadrul trainingului (perioada, durata). Rezultatele incluse în lucrare demonstrează că aplicarea acţiunilor organizate în scopul facilitării și accelerării adaptării psihosociale a personalităţii adolescentului au adus la majorarea indicilor medii obținuți pentru adaptarea psihosocială și adaptabilitatea psihosocială, în grupul experimental, ceea ce a făcut să deducem confirmarea ipotezei, conform căreia am presupus că aplicând programe de intervenţie psihologică poate fi facilitată adaptarea psihosocială la vârsta adolescenței. Astfel, constatăm impactul pozitiv al programului cercetării asupra factorilor care reliefează dimensiunile: motivațională și valorică, a controlului, metacognitivă, emoționalreglatorie, de evaluare și autoevaluare. Cuvinte-cheie: adaptare psihosocială, adaptabilitate psihosocială, experiment formativ, program de intervenție psihologică, facilitarea adaptării psihosociale, vârsta adolescenței.

Conținutul Și Caracteristicile Orientărilor Valorice La Vârsta Adolescenței

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este prezentată teoria elaborată de М.Rokeach cu privire la orientările valorice, inclusiv descrierea valorilor terminale (viaţă activă, înţelepciunea vieţii, sănătate, muncă interesantă, frumuseţea naturii şi a artei, dragoste, bunăstare materială, prieteni buni și fideli, apreciere socială, cunoaştere, viaţă productivă, dezvoltare continuă, distracţii, libertate, viaţă familială fericită, fericirea altora, creaţie, încredere în sine) și a valorilor instrumentale (acurateţe, educaţie, exigenţe înalte, energie de viaţă, executivitate, independenţă, intransingenţă faţă de sine şi alţii, studii, responsabilitate, raţionalism, autocontrol, curaj în susţinerea opiniei proprii, a convingerilor, voinţă, toleranţă, viziuni largi, onestitate, eficacitate în activitate, delicateţe). Autorii subliniază că valorile se plasează în centrul sferei motivaţionale determinând atitudinile, judecăţile şi acţiunile persoanei; valorile redau preferințe sau principii care definesc principalele orientări ale acțiunii umane, care orientează și legitimează regulile vieții sociale. Lucrarea cuprinde rezultatele obținute în cercetarea efectuată cu referire la viziunile adolescenților despre conceptele de valori și orientări valorice care reliefează conținutul și caracteristicile acestora. Cuvinte-cheie: valori, orientări valorice, valori terminale, valori instrumentale, adolescent. CONTENT AND CHARACTERISTICS OF VALUE ORIENTATIONS IN ADOLESCENCE The article presents the theory of the author M. Rokeach regarding value orientations, including the description of terminal values (active life, wisdom of life, health, interesting work, beauty of nature and art, love, wealth, good friends, social appreciation, knowledge, productive life, continuous development, entertainment, freedom, happy family life, happiness of others, creation, self-confidence) and instrumental values (accuracy, education, high requirements, life energy, diligence, independence, intransigence towards oneself and studies, responsibility, rationalism, self-control, courage and own opinions, strong will, tolerance, broad visions, honesty, efficiency in activity, delicacy). The authors emphasize that values are placed in the center of the motivational sphere, determining the person's attitudes, judgments and actions; values reflect preferences or principles that define the main orientations of human action, which guide and legitimize the rules of social life. The paper contains the results obtained in the carried out research with reference to the views of adolescents about the concepts of values and value orientations that highlight their content and characteristics.

Criminalitatea Minorilor Și Violența În Familie – Relații De Cauzalitate Și Recomandări Ameliorative

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023

The assumption from which we started this investigative approach is the fact that domestic violence implies a direct causality on juvenile delinquency. Something that at first is a barely perceptible deviant behavior, can turn into criminal behavior if certain measures are not taken in time. This fact happens because as a result of domestic abuse, the role of the family as an educational agent is diminished and in serious cases even abolished, the family becoming a harmful factor and essential cause of the distortion of the minor's personality. We propose in this approach to reveal the most important aspects of this causality and also to identify some ameliorative measures, possibly to be applied in the case of the Republic of Moldova.

Adaptarea Social-Psihologică: Delimitări Conceptuale

2018

In articol sunt prezentate delimitările conceptuale cu referire la adaptarea social-psihologică a personalității. Lite­ra­tura de specialitate reflectă in mod diferit viziunile autorilor despre acest concept, deoarece cuprinde componente variate. Adaptarea constituie obiectul de cercetare pentru mai multe științe, fiind studiat de-a lungul timpului in special din punct de vedere social și psihologic. Actualmente, este necesară studierea amplă a adaptării social-psihologice a personalității, deoarece are repercusiuni directe atât asupra stării generale de bine, cât și asupra relațiilor interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur. THE SOCIAL AND PSYCHOLOGICAL ADAPTATION: CONCEPTUAL DELIMITATIONS In this article the conceptual delimitations with reference to the social and psychological adaptation of the personality are presented. Specialty literature reflects differently the authors' visions of this concept, as it contains various compo­nents. Adaptation is an object of researc...

Dezvoltarea preșcolarilor în era socializării digitale

Psihologia. Revista științifico-practică = Psychology. Scientific-practical journal, 2021

The article highlights the development trends of preschool children, associated with the characteristics of modern socialization. Today, the process of including the child in culture has a number of specifi c features. An adult ceases to be a unique carrier of culture for the child, the eff ectiveness of traditional parenting and teaching practices becomes ambiguous, decreases the intensity of communication between a child with adults and other children. One of the reasons for these changes is the rapid introduction of digital technologies into the child’s daily life: the Internet, the computer, the tablet, the phone and other gadgets that a preschooler often masters better than his parents. Gadgets become not only a toy, but also a means of socializing. To defi ne and describe the new facet of the child’s socialization, the term „digital socialization” is used, which is characterized by the following: children’s use of an arsenal of high-tech digital technology, the duration of a c...

Impactul proiectului Compass (Erasmus+) asupra dezvoltării culturii învățării pe tot parcursul vieții

2022

The changes in the world at the economic, cultural, way of life, the development of information technologies influence people's attitude towards the training process and change society's requirements towards the level of training of adults. If traditionally a student was considered a person up to the age of 25, every year the age of people studying increases. Currently, studying is not a luxury, but a lifelong necessity in the conditions of an information society that tends towards globalization. Lifelong learning activities result in the improvement of knowledge, skills, competences and/or qualifications for personal, social and/or professional reasons. The project Toward the European university model of continuous learning in Moldova-COMPASS, ref. No. 597889-EPP-1-2018-1-MD-EPPKA2-CBHE-SP, addresses the integration process of the inclusive and responsive continuous learning university model, as the one that requires immediate reactions at the national and institutional level and joint action in Moldova. A priority of this project implemented by SUPES is the development of the culture of lifelong learning through continuous professional training programs that meet the expectations of today's society and aims notonly to train specialists with higher education, but also to focus on the training needs of a much wider circle range of beneficiaries.

Activitatea Independentă a Studentului Prin Prisma Evaluării Formative

2017

Obiectivul principal al acestui studiu constă in identificarea si analiza esenţei si specificului activităţii independente a studentului (AIS) prin prisma evaluării formative in invăţământul universitar. Activitatea independentă a studentului contribuie la realizarea eficientă a finalităţilor educaţionale si la formarea competenţelor lui profesionale, in condiţiile unei planificări eficiente din partea profesorului si a studentului. Evaluarea formativă vizează imbunătăţirea activităţii independente a studentului, in cazul in care profesorul si studentul interacţionează intre ei, in baza unui feedback formativ oportun si suportiv. Evaluarea formativă permite reglarea interactivă a AIS; astfel, studentul poate să automonitorizeze activitatea independentă, iar profesorul – să adapteze strategia de predare. Eficienţa AIS depinde de colaborarea actori­lor educaţionali – profesorul si studentul, fiecare având rolul său specific in activitatea independentă a studentului. Im­bunătăţirea fo...

Factori De Risc În Evoluția Tulburărilor Psihotice La Copii Și Adolescenți-Studiu Retrospectiv

2014

Cuvinte cheie: schizofrenie, adolescenți, recăderi, evoluție Rezumat: Recăderile multiple caracterizează cursul schizofreniei, la majoritatea pacienților. Identificarea pacienților cu risc de recădere e necesară, dar uneori dificilă pentru clinician. Studiul de față și-a propus identificarea factorilor de risc asociați cu evoluția cronică și recăderile multiple la copiii și adolescenții diagnosticați cu Tulburare psihotică acută, Schizofrenie sau Tulburare schizoafectivă internați în Clinica Psihiatrie Pediatrică, Cluj-Napoca, în intervalul ianuarie 2005-decembrie 2009. Este un studiu clinic, analitic, observațional, retrospectiv. Pacienții au fost împărțiți în două loturi: un lot cu evoluție favorabilă sub tratament, fără recăderi și un lot cu evoluție cronică sub tratament, cu recăderi frecvente. Studiul a confirmat corelații semnificative statistic între prezența antecedentelor familiale de schizofrenie, antecedentelor personale de afecțiuni neurologice premorbide, și a familiei ...

Relaţii Părinţi – Copii, Încotro? Studiu Comparativ

Altarul Reîntregirii, 2016

Education a soul, shaping it, does not only involve guiding it towards an informational system based on acquiring knowledge, but also towards a formative system of embracing the moral values. As the soul bears the image of God, school must use the religious element in order to stimulate the students conscience. The religious education has an important role in shaping one's character, but parents should also create a proper environment for producing a spiritual state favourable to morality. There have been major changes lately in the relationship between parents and children and they tend to increase as children grow up. Some of the causes have been identified in the research I starded in 2011 by aplying questionnaires to parents of secondary and high school students. Both parents and teachers should be involved in establishinganefficient social communication. This is the reason why we have searched for concrete ways for achieving an efficient partnership between family and school.