RETROSPECTIVĂ 2016 De la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, la Uniunea Salvaţi România: Lupta.. (original) (raw)

Bucureşti, 22 dec /Agerpres/ - Anul 2016 a adus apariţia pe scena politică a unui noi partid, Uniunea Salvaţi România (USR), formaţiune care a reuşit să devină a treia forţă în Legislativ, reunind oameni care nu au mai fost membri ai unor formaţiuni politice, care s-au dedicat activităţilor civice sau care au făcut parte din Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş.

Înfiinţată la tribunal la începutul anului 2016, Uniunea Salvaţi România a intrat în atenţia publică după alegerile locale, când liderul Uniunii Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, a anunţat că organizaţia se transformă în formaţiune politică şi devine Uniunea Salvaţi România, urmând că participe la alegerile parlamentare. În esenţă, transformarea USB în USR ar fi trebuit să se facă rapid, însă contestarea procesului de fuziune a determinat existenţa paralelă.

Uniunea Salvaţi Bucureştiul a luat fiinţă la finalul anului 2015 şi îşi propunea să transpună obiectivele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul de la nivel civic la nivel politic. Având 38 de membri fondatori, USB anunţa că vrea să impună o politică a oamenilor competenţi şi oneşti. În iunie 2016, USB avea 200 de membri şi 1.000 de simpatizanţi. Cinci luni mai târziu, USR avea aproximativ 2.000 de membri şi 5.000 - 6.000 de simpatizanţi în întreaga ţară.

Alegerile parlamentare din decembrie au adus partidului 30 de mandate în Camera Deputaţilor şi 13 în Senat.

*** Alegeri locale - Nicuşor Dan pierde din nou lupta pentru Primăria Capitalei

Figura centrală a Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, dar şi a USB şi USR, a fost Nicuşor Dan. După ce în 2012 candidase independent la Primăria Capitalei, fiind al treilea în opţiunile bucureştenilor, Nicuşor Dan s-a înscris şi în 2016 în competiţia electorală pentru desemnarea edilului general. În luna ianuarie, un sondaj care măsura intenţiile de vot îl situa pe Nicuşor Dan pe locul al treilea (17%), după Gabriela Firea (PSD) - 30% şi Traian Băsescu (MP) - 18%.

La mijlocul lui aprilie, USB îşi lansa candidaţii pentru funcţia de primar de sector, iar la sfârşitul lunii Nicuşor Dan anunţa că va candida la funcţia de primar general al Capitalei. Tot atunci el spunea că în campanie va avea loc o bătălie electorală între oameni şi maşinării de partid.

În precampanie, candidatul PSD, Gabriela Firea, declara că şi-ar dori, în cazul în care va câştiga alegerile, un viceprimar ca Nicuşor Dan. Propunerea, deşi reiterată chiar şi după ce Firea a obţinut mandatul de primar, a fost refuzată de reprezentantul USB.

*** Propunerea unei candidaturi comune din partea dreptei, neconcretizată

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu susţinea că Nicuşor Dan "nu are nicio şansă să câştige Primăria Capitalei" şi îi propunea realizarea unui agreement pe partea dreaptă a scenei politice bucureştene, care să susţină candidatura lui Ludovic Orban. Nicuşor Dan a respins oferta, arătând că nu va face jocul niciunuia dintre partidele vechi.

Ideea unui candidat comun al dreptei a revenit şi mai târziu în campanie, când Cătălin Predoiu, propus de PNL în locul lui Orban, sugera întocmirea unui sondaj în ultima săptămână de campanie, în urma căruia cel mai bine plasat dintre cei doi să fie susţinut de votanţii de dreapta. În replică, liderul USB spunea că Uniunea doreşte realizarea unei cercetări din care să reiasă în ce mod s-ar putea transfera intenţiile de vot între cei doi candidaţi, subliniind însă că nu se va retrage "în nicio condiţie" în favoarea liberalului.

"Votanţii mei sunt oameni care s-au săturat atât de PSD, cât şi de PNL, s-au săturat de blaturile continue de la toate cele şapte primării din Bucureşti între PSD şi PNL, iar în numele acestor oameni nu pot vreodată, în aceste alegeri - că e posibil ca peste opt ani PNL să se reformeze - să îmi retrag candidatura în sprijinul PNL", arăta el.

În urma alegerilor, Gabriela Firea a întrunit aproape 43% din voturi, Nicuşor Dan - 30%, iar Cătălin Predoiu - 11%. După anunţarea primelor rezultate, Nicuşor Dan preciza că Uniunea Salvaţi Bucureştiul devine Uniunea Salvaţi România şi va participa la alegerile parlamentare.

În precampania pentru alegerile locale, USB a strâns aproximativ 700.000 de lei, iar în campanie aproximativ 250.000 de lei, sume primite donaţii.

*** Clotilde Armand, favorită în exit poll pentru Primăria Sectorului 1, dar ocupanta locului al doilea după alegeri

Deşi rezultatele exit poll o situau pe Clotilde Armand pe locul întâi în competiţia pentru Primăria Sectorului 1 (31,4%), urmată de social-democratul Daniel Tudorache (30,5%), rezultatele finale au adus o răsturnare de situaţie, astfel că Armand a obţinut 28,78% din voturi, în urma lui Dan Tudorache - 31,07%.

Ulterior, Nicuşor Dan susţinea, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Armand ar fi câştigat în secţiile de votare în care USB a avut observatori, dar a pierdut în celelalte.

Uniunea Salvaţi Bucureştiul a cerut renumărarea buletinelor de vot din 18 secţii din sectorul 1, apreciind că în acestea ''s-a înregistrat o corelaţie negativă puternic semnificativă'' între procentajul voturilor nule şi cele pentru candidata USB. Cererea a fost respinsă de Biroul Electoral de Circumscripţie, decizia fiind catalogată de Clotilde Armand un "abuz complet".

*** Activitatea în CGMB - Cu 15 mandate obţinute la alegerile locale, Uniunea face opoziţie

Nicuşor Dan a demisionat din Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, după opt ani de activitate, pentru a-şi prelua mandatul de consilier general. În CGMB, Uniunea avea 15 mandate, intrând astfel în opoziţie alături de PNL şi PM, în condiţiile în care PSD+UNPR şi ALDE formau majoritatea. De asemenea, la nivelul consiliilor locale din cele şase sectoare, grupul de consilieri USB reprezenta ce-a de-a doua forţă politică, aflându-se în opoziţie.

*** Campania USR şi susţinerea pentru Guvernul tehnocrat

În cea de-a doua jumătate a anului, Nicuşor Dan s-a implicat în pregătirea Uniunii Salvaţi România pentru alegerile parlamentare. Pe 27 iulie, anunţa că USR şi-a fixat ca ţintă pentru alegerile din toamnă un scor electoral de 10%. Pe 23 august, el spunea că peste 5.000 de oameni au contactat formaţiunea în vederea înscrierii în partid, fiind selectaţi jumătate pentru a constitui grupuri de iniţiativă, care urmează să se transforme în filiale.

Pe 12 septembrie, Nicuşor Dan preciza că USR susţine ideea unui prim-ministru tehnocrat şi după alegeri, pentru că acesta are "avantajul" de a nu răspunde unor şefi politici. O lună mai târziu, el l-a prezentat pe secretarul de stat Manuel Costescu, care demisionase din funcţie, ca fiind primul pe lista de candidaţi ai Uniunii la alegerile parlamentare, pentru Camera Deputaţilor, în circumscripţia Diaspora. Tot în acea perioadă, fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu se înscria în USR, anunţând că va candida pe listele partidului. Pe 26 octombrie, într-o conferinţă de presă, erau anunţaţi alţi şapte secretari de stat şi consilieri din cadrul Guvernului tehnocrat care au ales să se alăture formaţiunii şi să candideze la alegerile parlamentare.

Uniunea Salvaţi România a depus la Biroul Electoral Central listele de susţinători pentru alegerile parlamentare având 350.000 de semnături, adunate inclusiv în urma unor apeluri făcute pe paginile de socializare. O problemă cu care liderii Uniunii s-au confruntat a fost sigla formaţiunii politice, în condiţiile în care fuziunea dintre USB şi USR a fost contestată în instanţă. Astfel, BEC a respins sigla USR invocând faptul că ar fi asemănătoare cu cea a USB. Au urmat contestaţii din partea USR, dar acestea au fost respinse. Consecinţa, un nou logo de campanie, sub forma unui steag stilizat.

Pe 8 noiembrie, în cadrul unei dezbateri comune, premierul Dacian Cioloş şi Nicuşor Dan şi-au prezentat viziunile despre un viitor program de guvernare.

Într-o conferinţă de presă, la sfârşitul lunii noiembrie, Dan preciza că formaţiunea pe care o reprezintă a reuşit să strângă în precampanie peste 997.000 de lei, iar în campanie a primit donaţii în valoare de peste 251.000 de lei, îndemnând şi celelalte partide să facă un exerciţiu de transparenţă.

Pe 24 noiembrie, preşedintele USR a depus la Tribunalul Bucureşti plângeri împotriva lui Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă, cărora le solicita câte 500.000 de lei daune morale, "pentru repetatele calomnii" pe care cei doi le-ar fi adus USR şi lui personal.

"Este vorba de această campanie infamă cum că suntem oamenii lui Soros. Este o campanie care ne aduce aminte şi de anii '50. (...) Vor urma şi alţii, pentru că, deşi la început am luat în râs această chestiune, pare că ea ne afectează imaginea şi e normal, suntem într-o societate democratică, cine greşeşte trebuie să plătească", spunea el.

*** 11 decembrie, zi ''istorică'' pentru USR - scorul obţinut în alegeri face din formaţiunea politică a treia forţă din Parlament

Pe 11 decembrie, în ziua votului, Nicuşor Dan aprecia că aceasta va fi o zi istorică pentru România. În cursul serii, după anunţarea exit-poll-urilor, declara că este un fapt extraordinar că un partid care a început, în februarie 2016, cu 40 de membri fondatori a devenit a treia forţă politică din România. El sublinia totodată că în cazul în care PSD va forma o majoritate parlamentară, USR nu va face parte din aceasta, reiterând însă că uşile Uniunii sunt deschise pentru Dacian Cioloş, în cazul în care acesta va dori să intre în partid.

Totuşi, anul se încheie cu un incident în partid. După doar câteva zile de la alegeri, Sergiu Moroianu, membru al comisiei de arbitraj în Uniunea Salvaţi România şi soţul lui Clotilde Armand, vicepreşedinte USR, a fost exclus din formaţiunea politică. Decizia a fost luată în contextul în care Moroianu a exprimat pe Facebook o serie de critici la adresa şefului campaniei electorale, Matei Păun, dezaprobând modul în care au fost alocate fondurile, dar şi felul în care partidul a reacţionat la criticile aduse de adversarii politici, privind o posibilă apropiere de George Soros. USR a apreciat că prin luările sale de poziţie Moroianu a prejudiciat în mod grav imaginea partidului, infirmând totodată acuzaţiile aduse de acesta. Ulterior, Clotilde Armand a declarat că decizia de excludere din partid a soţului ei, Sergiu Moroianu, este una greşită, la fel cum greşită a fost şi decizia acestuia de a publica mesajul respectiv. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cristina Tatu)