bănui - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară bánni < bánom ("regret" sau "îmi pare rău").

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului bănui
Infinitiv a bănui
Indicativ prezentpers. 1 sg. bănuiesc
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să bănuiască
Participiu bănuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc.
    Cine ar fi bănuit că se va întâmpla astfel?
  2. (v.tranz.) a considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta.
  3. (v.intranz.) (reg.) a se supăra pe cineva; a-i face mustrări.
  4. (v.intranz.) (reg.) a regreta, a se căi.

Sinonime

Cuvinte derivate

Traduceri

a presupune

afrikaans: veronderstel (Afrikaans) cehă: předpokládat (čeština) ebraică: להניח (lehaniakh) (עברית) engleză: suppose (English) franceză: soupçonner (français), supposer (français) germană: annehmen (Deutsch) italiană: supporre (italiano) japoneză: 推測 (する, suisoku-suru) (日本語) maghiară: feltesz (magyar) norvegiană: anta (norsk), formode (norsk) neerlandeză: aannemen (Nederlands) portugheză: supor (português) rusă: предполагать (predpolagát’) (русский) spaniolă: suponer (español) suedeză: anta (svenska), förmoda (svenska) turcă: zannetmek (Türkçe)

Referințe