diminua - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză diminuer < latină diminuere.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului (se) diminua
Infinitiv a (se) diminua
Indicativ prezentpers. 1 sg. (mă) diminuez
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să (se) diminueze
Participiu diminuat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a facedevină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.).
    S-a diminuat încărcătura unei corăbii.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Traduceri

a se micșora; a scădea

arabă: خس (العربية) (khassa) armeană: պակասել (հայերեն) (pakasel) bulgară: намалявам (български) (namaljavam), отслабвам (български) (otslabvam) cehă: zmenšit (čeština) (se) engleză: diminish (English); lessen (English) estoniană: alanema (eesti), vähenema (eesti) finlandeză: pienentää (suomi); pienentyä (suomi) franceză: diminuer (français) galiciană: amainar (galego) germană: vermindern (Deutsch), verkleinern (Deutsch), reduzieren (Deutsch), verringern (Deutsch) greacă: μειώνω (Ελληνικά) (meióno), μειώνομαι (Ελληνικά) (meiónomai) italiană: diminuire (italiano), ridurre (italiano) latină: deduco (Latina) letonă: samazināt (latviešu) maghiară: csökkent (magyar) neerlandeză: verkleinen (Nederlands), verminderen (Nederlands) poloneză: zmniejszać (polski) (się) portugheză: diminuir (português) rusă: уменьшать (русский) (umen'šat') spaniolă: disminuir (español) suedeză: förminska (svenska), minska (svenska) turcă: azaltmak (Türkçe), eksiltmek (Türkçe), küçültmek (Türkçe)

Referințe