Sinonime însărcinare (original) (raw)

Cuvântul „însărcinare” are următoarele sinonime:

însărcinare ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

îndatorire - obligație, sarcină, însărcinare 2 atribuție, rol, oficiu, răspundere
răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire
obligație - datorie, sarcină, îndatorire, răspundere
atribuție - sarcină, obligație, însărcinare, rol, datorie, îndatorire
misiune - însărcinare, sarcină, rol, menire, delegație, solie, legație
datora - a fi obligat, a se îndatora, a fi cauza, a izvorî, a proveni datorie, îndatorire, sarcină, obligație, credit
slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
delegație - procură, sarcină, mandat, reprezentație, solie, misiune
povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
sacerdoțiu - cler, preoțime, chemare, misiune, menire
trimite - a expedia, a transmite, a adresa, a îndrepta către, a delega, a însărcina, a mandata
făgăduială - promisiune, făgăduință, legământ, angajament, asigurare
făgăduință - făgăduială, promisiune, angajament, legământ

însărcinare 1 Încredințare cuiva a îndeplinirii unei misiuni. 2 Luare asupra sa a unei îndatoriri. 3 Aducere a unei femei în stare de graviditate. 4 Împuternicire.
ÎNSĂRCINÁRE, însărcinări, Acțiunea de a (se) însărcina și rezultatul ei; misiune, îndatorire. – însărcina.
ÎNSĂRCINÁRE, însărcinări, Acțiunea de a (se) însărcina și rezultatul ei; sarcină, misiune, îndatorire. Doi ani Turgheniev a fost funcționar la Ministerul de Interne, cu însărcinări speciale. SADOVEANU, E. 234. De dimineață maiorul hotărî însărcinarea și rolul fiecărui ofițer. VLAHUȚĂ, O. A. 162. Junii membri ai comitetului primiră cu plăcere astă onorifică însărcinare. NEGRUZZI, S. I 342.
însărcinare f. fig. misiune.
însărcináre f. Sarcină, misiune, ordin: a da cuĭva o însărcinare, a avea o însărcinare.
însărcina 1 A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni. 2 A lua asupra sa o sarcină. 3 vf A face ca o femeie să devină gravidă. 4 A împuternici.
ÎNSĂRCINÁ, însărcinez, I. 1. A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni; a da cuiva o sarcină. ♦ A lua asupra sa o sarcină. 2. A face ca o femeie să devină gravidă. – În + sarcină.

Sinonimul cuvântului însărcinare