Sinonime beznă (original) (raw)

Cuvântul „beznă” are următoarele sinonime:

beznă ( substantiv )

• întuneric
• obscuritate
• tenebre
• întunecime

Alte sinonime:

• abis
• adânc
• prăpastie
• întunecare
• negură
• negureală
• șutic
• întunec
• întunericime
• negru
• noapte
• neștiință
• ignoranță
• necunoaștere

Sinonime Apropiate

• întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
• tenebre - beznă, întuneric, obscuritate
• întunecime - întuneric, obscuritate, beznă, întunecare, negură, noapte
• negură - ceață, pâclă, obscuritate, beznă, întuneric, întunecime
• noapte - întuneric, beznă, întunecime, obscuritate
• obscuritate - întuneric, beznă, confuzie, anonimat, mediocritate
• penumbră - semiîntuneric, semiobscuritate
• umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
• eclipsă - întunecare, întunecime, umbră, obscuritate
• măscară - necuviință, trivialitate, obscuritate, grosolănie
• confuzie - încurcătură, amestec, neclaritate, obscuritate, greșeală

Dex beznă

• béznă (Adesea ) 1 Abis. 2 (În scrieri religioase) Adâncimea iadului. 3 întuneric mare. 4 ( întuneric -) întunecime desăvârșită. 5 Negură groasă.
• BÉZNĂ, bezne, (Adesea ) Întuneric mare, de nepătruns. – Din bezdŭna.
• BÉZNĂ Întuneric mare, de nepătruns; întunecime adîncă. Zări aievea o sumedenie de alte umbre care creșteau și se topeau mereu în beznă. MIHALE, O. 505. N-o să ne rătăcim.. în bezna asta? GALACTION, O. I 209 Se face beznă. Tremurînd apare Pe pînza albă, fără nici o cută, Un domn cu cioc. TOPÎRCEANU, F. O. 59. ◊ (Metaforic) Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. ◊ (Adesea ca atribut al lui «întuneric», spre a arăta o întunecime desăvîrșită) E admirabil în automobil, prin întuneric beznă, în ploaie. CAMIL PETRESCU, T. II 100. Era-ntuneric beznă Și nu vedea că plîng. COȘBUC, P. I 267. La lăptărie, întuneric beznă. CARAGIALE, O. II 241. ♦ Neștiință, ignoranță. Clasele exploatatoare au ținut poporul în beznă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 360.
• BÉZNĂ, bezne, Întuneric mare, de nepătruns. ♦ Neștiință, ignoranță.- Slav ( bezdŭna).
• BÉZNĂ ~e f. 1) Întuneric de nepătruns. A plecat în ~a nopții. 2) fig. Adâncime fără capăt; abis; prăpastie. /<sl. bezduna
• beznă f. întunecime adâncă: noaptea cu beznele sale a cotropit omenirea BĂLC.; întuneric beznă, foarte întuneric: noaptea era întuneric beznă. .

Antonime beznă

• Beznă ≠ lumină

Sinonimul cuvântului beznă

Testează-te!