Sinonime chibzuit (original) (raw)

Cuvântul „chibzuit” are următoarele sinonime:

chibzuit ( adjectiv )

cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
cuminte, înțelept, judicios, temeinic, matur

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
cuminte - bun, cumsecade, ascultător, supus, potolit, blajin, așezat, de treabă, cumpănit
calculat - socotit, măsurat, chibzuit, moderat, ponderat
matur - adult, copt, maturizat, mare, crescut, chibzuit, gândit, cugetat, cumpănit
măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat

chibzuit1 Judecată bazată pe cumpănirea tuturor eventualităților.
chibzuit2, ~ă 1 ( oameni) Cu judecată cuminte, înțelept. 2 (; construit cu . „la”) Priceput. 3 ( acțiuni, realizări ) Gândit. 4 (îuz; ) Gospodărie ~ă Sistem de administrare planificată a întreprinderilor de stat în economia socialistă, bazat pe o autonomie bugetară și o disciplină financiară de așa natură, încât întreprinderea să fie rentabilă. 5 Cu judecată.
CHIBZUÍT, -Ă, chibzuiți, -te, Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. – chibzui.
CHIBZUÍT, -Ă, chibzuiți, -te, 1. (Despre idei, acțiuni etc.) Hotărît, exprimat, fixat, realizat în urma unei atente chibzuiri. 2. Gospodărie chibzuită = hoz-rasciot. 2. (Despre oameni) Care judecă cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. Lică, tu ești un om chibzuit: nu-ți băga capul în primejdie, nu te face de rușine. SLAVICI, O. I 132. ◊ (Adverbial) Să vedem! zise el chibzuit. SLAVICI, O. I 341.
CHIBZUÍT, -Ă, chibzuiți, -te, Care judecă, cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. – chibzui.
chibzuít, -ă adj. Care chibzuĭește bine, serios, echilibrat: om chibzuit. Care e făcut cu chibzuĭală: plan chibzuit.

Sinonimul cuvântului chibzuit