Sinonime clefăi (original) (raw)
Cuvântul „clefăi” are următoarele sinonime:
clefăi ( verb )
- a molfăi
- a mesteca (zgomotos)
Alte sinonime:
- plescăi
- a plescăi
- a clefeti
- a ciofăi
- a murseca
- a plescăni
- a mânca zgomotos
Dex clefăi
- clefăí 1-2 A mânca zgomotos și neplăcut privirii. 3 A închide și a deschide gura plescăind. 4 A vorbi repede, articulând prost cuvintele. 5 A produce un zgomot specific umblând prin noroi. 6-7 A frământa (noroiul). 8 ( căței; ) A lătra.
- CLEFĂÍ, cléfăi, IV. 1. și A mânca urât și cu zgomot; a plescăi, a clefeti. 2. A deschide și a închide gura plescăind. ♦ A vorbi repede, nedeslușit, articulând prost cuvintele. 3. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi. – Formație onomatopeică.
- CLEFĂÍ, cléfăi, IV. 1. A mânca urât și cu zgomot; a plescăi, a clefeti. 2. A deschide și a închide gura plescăind. ♦ A vorbi repede, nedeslușit, articulând prost cuvintele. 3. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi. – Formație onomatopeică.
- CLEFĂÍ, cléfăi, IV. 1. A mînca cu zgomot, a plescăi; a clefeti. molfăi. Rupse o margine din pîine și începu să clefăie încet. STĂNOIU, C. I. 164. La dejun, Dan înfulica bucături mari și clefăia repede, c-o lăcomie de bestie. VLAHUȚĂ, O. A. III 198. ◊ Se mai oprește calul. Mai rupe o gură de iarbă din marginea potecii. O clefăie. STANCU, D. 327. O mînă... ținea funia vitei, care nu mai clefăia iarba de dinainte-i. PAS, L. I 138. 2. A deschide și a închide gura plescăind. Trăgea aer în piept, clefăind și pocnind din limbă cu... plăcere. GALAN, Z. R. 237. 8. 3. A plescăi mergînd prin noroi. Dricul primăriei clefăia prin glod. LESNEA, C. D. 87. – și: clefăiesc (BOGZA, Ț. 89). – Variantă: clepăí (DUMITRIU, N. 176) IV.
Sinonimul cuvântului clefăi