Sinonime constrânge (original) (raw)
Cuvântul „constrânge” are următoarele sinonime:
constrânge ( verb )
- a obliga
- a sili
- a forța
- a presa
Alte sinonime:
- a face
- a soma
- a violenta
- silnici
- a strânge
- a tipi
- a asupri
- a îndemna
- a necesita
- a pripi
- a silui
- a strâmtora
- nevoi
- supune
- a condamna
- a osândi
- reduce
- a țipi
- a nevoi
- a supune
- a reduce
- a impune
- a silnici
Sinonime Apropiate
- forța - a constrânge, a sili, a obliga, a presa, a se strădui, a se zbate, a se opinti, a se sforța, a-și da silința
- nevoi - a constrânge, a obliga, a sili, a forța, a căzni, a chinui, a canoni, a munci, a trudi
- presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
- violenta - a forța, a constrânge, a sili
- impune - a obliga, a constrânge, a sili, a pretinde, a cere, a trebui, a necesita, a impresiona, a mișca
- obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega
- nevoit - obligat, constrâns, forțat, silit
- forțat - impus, silit, silnic, obligat, nefiresc, artificial, căutat, afectat, fals
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- lupta - a se bate, a se război, a se înfrunta, a se combate, a se întrece, a se măsura, a se sili, a se strădui, a se sforța
- impunere - constrângere, obligație, silă, impozit, bir, taxă, dare
- obligat - constrâns, silit, ținut, îndatorat, recunoscător
- presa - a comprima, a păsa, a condensa, a strânge, a constrânge
Dex constrânge
- constrấnge 1 A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie a forța, a obliga. 2 A obliga prin lege.
- CONSTRẤNGE, constrấng, III. A sili pe cineva să facă un lucru; a forța, a obliga; a soma. – Con1- + strânge (după contraindre). constringere.
- CONSTRẤNGE, constrấng, III. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forța, a obliga; a soma. – Con1- + strânge (după contraindre). constringere.
- CONSTRÂNGE III. A sili, a obliga (pe cineva) să facă ceva; a forța. .
- CONSTRẤNGE tr. a sili, a obliga (pe cineva) să facă ceva; a forța. (< lat. constringere, după fr. contraindre)
- A CONSTRÂNGE constrâng tranz. (persoane) A pune cu forța să facă ceva; a sili; a obliga; a forța; a impune. /con- + a strânge
- constrânge v. 1. a sili pe cineva a face ceva; 2. a îndatora pe cale juridică.
- CONSTRÎ́NGE, constrîng, III. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forța. Nu vrei să scrii articolul? Haide, admit! Nu te constrîng. C. PETRESCU, C. V. 339. – Forme gramaticale: constrînsei, constrîns.
- *constrî́ng, -strî́ns, a -strî́nge v. tr. (lat. constringere, fr. contraindre). Silesc, forțez, fac să facă ce vreaŭ eŭ.
Sinonimul cuvântului constrânge